ONG-urile critică strategia de activitate recent adoptată de CNI şi cer revizuirea acesteia

Semnatarii unei scrisori deschise adresate, luni, membrilor CNI - ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS) şi Centrul de Resurse Juridice - "iau act cu îngrijorare de modalitatea netransparentă de adoptare şi de prevederile noului Document strategic privind activitatea Consiliului Naţional de Integritate".

Documentul criticat a fost adoptat de CNI în şedinţa din 18 ianuarie şi poartă titulatura de Document strategic privind activitatea Consiliului Naţional de Integritate.

"Acest document nu a fost supus în prealabil consultării publice şi nici măcar membrii CNI nu au avut acces la document înainte de supunerea sa intempestivă la vot, deşi, în cuprinsul documentului, CNI îşi stabileşte ca valoare centrală chiar transparenţa", afirmă, într-o primă fază, semnatarii scrisorii, care continuă spunând că dincolo de modalitatea "netransparentă" de adoptare, "acest document prezintă lacune şi interpretări eronate a rolului instituţional al CNI".

Documentul strategic, susţin semnatarii scrisorii de luni, nu pleacă de la problemele concrete întâmpinate de CNI în trecut, semnalate atât în rapoartele Comisiei Europene cât şi în rapoartele altor ONG-uri din România. Astfel, chestiuni scăpate din vedere la elaborarea strategiei CNI sunt, în opinia semnatarilor, lipsa capacităţii CNI de a analiza strategiile operaţionale şi rapoartele de activitate ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), precum şi rapoartele de audit privind managementul ANI, şi de a formula recomandări pentru Agenţie. Alte probleme ar fi lipsa de proceduri clare pentru Comisia de evaluare a CNI, lipsa capacităţii CNI de a îşi evalua propria activitate şi de a evalua efectele practice ale recomandărilor emise, lipsa de comunicare cu Senatul şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de raportare către Senat, dar şi incapacitatea de a recruta un vicepreşedinte pentru ANI în peste doi ani.

O altă problemă identificată de ONG-uri este aceea că documentul strategic "stabileşte o viziune şi o misiune care reduce rolul CNI de la un organism de supraveghere la un simplu avocat al ANI".

"Viziunea CNI este lacunară, pentru că nu punctează rolul deosebit de important al CNI în a asigura funcţionarea corectă din punct de vedere managerial şi legal a ANI. De altfel, acesta este şi rolul atribuit CNI prin lege", amintesc reprezentanţii organizaţiilor semnatare.

Nu în ultimul rând, în opinia acestora, misiunea CNI este "redactată în termeni negativi", fără a se ţine cont chiar de premisele documentului strategic. Astfel, conform documentului, CNI se poziţionează ca "o interfaţă împotriva oricărei presiuni externe ce ar putea fi exercitată de entităţi publice sau private", lucru criticat de reprezentanţii ONG-urilor semnatare.

"Se pleacă de la presupoziţia existenţei unei presiuni publice şi private asupra ANI pe care CNI ar trebui să o combată. În primul rând, CNI nu are mijloacele legale de a combate presiunile asupra ANI. În al doilea rând, nu există niciun astfel de rol explicit sau implicit definit în Lege pentru CNI. A promova o misiune fără legătură cu legea în baza căreia există CNI este cel puţin impropriu", se mai arată în scrisoarea deschisă citată.

ONG-urile critică şi redactarea şi detalierea unora dintre obiective, pe care le consideră "deficitare" pe motiv că fie se reiau prevederi legale explicite, fie se stabilesc obligaţii pentru ANI deşi documentul este al CNI şi vizează doar activitatea acestuia, fie se stabilesc activităţi neclare pentru acest for.

"De pildă, prin direcţia 2, CNI devine un fel de purtător de cuvânt al ANI", afirmă semnatarii scrisorii deschise, cu referire la propunerea ca CNI să analizeze modul şi gradul de implementare a recomandărilor adresate ANI după raportările trimestriale ale Agenţiei şi să includă în raportul anual de activitate a ANI o analiză făcută în acest sens de CNI.

În concluzie, ONG-urile semnatare solicită public CNI să îşi revizuiască "în cel mai scurt timp" viziunea, misiunea şi obiectivele, prin lansarea unei dezbateri publice asupra modificărilor, în concordanţă cu principiul transparenţei.

"CNI are ca primă obligaţie să îşi respecte atribuţiile legale, cum ar fi cea privind relansarea concursului pentru funcţia de vicepreşedinte al ANI", conchid reprezentanţii societăţii civile care semnează scrisoarea deschisă de luni.

În şedinţa de săptămâna trecută, CNI şi-a adoptat, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, un document strategic de activitate, conceput de câţiva membri, desemnaţi în şedinţa precedentă, în intervalul dintre cele două întâlniri ale plenului. La şedinţa din 18 ianuarie a fost prezent doar unul dintre cei însărcinaţi să întocmească acest document, el prezentându-le colegilor mai multe idei care au fost incluse pe loc în strategie, după care aceasta a fost votată fără ca membrii forului să aibă în faţă o variantă completă, actualizată a acesteia.