Operaţii pe creier minim invazive, efectuate cu o nouă tehnologie în Istanbul, inclusiv la copii

Prof. dr. Talat Kiris a vorbit, în seminarul de la Bucureşti cu tema "The brain - always a challenge", susţinut de Ziarul Financiar, că noua tehnologie în tratarea tumorilor a apărut, de fapt, prin perfecţionarea unui model mai vechi.

"După 20 de ani de când există, o companie a modificat softul completm, iar acesta este, astăzi, aproape de perfecţiune, putând fi folosit în tratarea unor tumori, malformaţii vasculare, boli funcţionale sau nevralgii ale feţei. Este un tratament care durează o zi, nu folosim anestezia generală. Pacientul vine dimineaţa şi, dacă vine cu avionul, poate zbura seara înapoi spre casă. Nu este nicio problemă. Tocmai asta este frumuseţea acestui tratament: pacientii pot merge să bea un vin sau să ia avionul dacă sunt veniţi din altă pate", a declarat medicul turc.

El a precizat că deşi este, de formaţie, chirurg clasic, lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultimii ani, iar oamenii doresc operaţii cu minim de invazie.

Prof. Dr. Talat Kiris a explicat că intervenţia cu tehnologia tehnologia Gama Knife Perfexion presupune o doză mare de radiaţie, care este axată pe o singură zonă şi poate fi măsurată cu mare acurateţe.

"Practic, tratamentul are foarte puţine complicaţii, pentru că se poate măsura aproape tot înainte de tratament şi se poate schimba tactica dacă zona este foarte aproape de nervul optic. Putem modifica doza în funcţie de cât poate tolera ochiul", a explicat medicul.

La rândul său, prof. Dr. Ozenc Minareci a vorbit despre neuroştiinţă, care îmbină noţiuni de neurochirurgie şi de neurologie, el precizând că este o ramură nouă, care se ocupă de diagnosticul afecţiunii cu ajutorul imaginii.

"Călătorim de-a lungul arterelor şi le străbatem până acolo unde este vasul bolnav şi reparăm pe interior", a explicat prof. dr. Ozenc Minareci.

Cei doi specialişti turci au vorbit şi despre numărul de pacienţi străini, precizând că, deocamdată, au avut doar doi-trei pacienţi români, cele mai multe cazuri din afara Turciei venind din Irak, Libia, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Albania, Macedonia şi alte ţări europene.

"La ultima evaluare, am constatat că am tratat pacienţi din 50 de ţări", a declarat Talat Kiris, precizând că principala piedică de care se loveşte atunci când este vorba de pacienţi se referă la costuri.

Tot legat de costuri, el a spus că nu poate da un răspuns clar, pentru că suma plătită de pacient depinde de starea de sănătate a acestuia, de gravitatea afecţiunii, de medicaţia necesară şi de tehnologiile pe care va trebui să le folosească. Astfel, din cauză că nu poate stabili de la început preţul final, mulţi dintre pacienţii străini care îl contactează, renunţă.

Medicii turci au mai spus că în Turcia diagnosticele se stabilesc foarte repede, dar se confruntă cu cazuri grave în cazul pacienţilor care vin din ţările arabe, mai ales Irak, aceştia prezentându-se cu tumori foarte mari, deoarece modalităţile de stabilire a diagnosticului în ţara de origine nu sunt foarte dezvoltate.

Cei doi specialişti au mai spus că pot să dea consultaţii şi de la distanţă, dacă primesc toate investigaţiile imagistice, însă, chiar şi aşa, trebuie să discute faţă în faţă cu pacientul în cele din urmă, pentru că numai astfel acesta poate să aibă încredere în medicul său.

"Există şi o relaţie umană medic-pacient şi este importantă. Când operăm, sunt două creiere care stau faţă în faţă, al medicului şi al pacientului, şi este important ca ele să se înţeleagă. Chiar şi când consultăm un pacient din străinătate, trebuie să ştim toate detaliile despre el. Mi se pun întrebări de peste tot, dar de cele mai multe ori copiază rezultate de la scanner şi mi le trimit. E important ce vârstă are, alte constatări clinice, profesia...", a spus prof. dr. Ozenc Minareci.

Specialiştii au precizat că operează şi copii cu tumori sau probleme vasculare, iar dacă aceştia au probleme congenitale, în echipele lor există şi neurochirurgi cu alte specializări.

"Dacă e vorba de tumoră, vreau să fiu eu cel care operează. Cel mai tânăr pacient a fost o «doamnă» de patru ore de viaţă. Avea o malformaţie a creierului şi a trebuit să intervenim. Fusese diagnosticată cu insuficienţă cardiacă şi trebuia să operăm imediat după naştere. Astăzi, ea este bine", a declarat Talat Kiris.

Întrebaţi ce măsuri recomandă oamenilor pentru a-şi păstra sănătatea creierului, profesorul turc a spus că le recomandă să mănânce tot ceea ce doresc, dar în cantităţi limitate, şi să nu fumeze.

"Viaţa e scurtă şi poate că ar trebui să le recomand broccoli, dar nu îmi place nici mie. Mâncaţi orice doriti, totul e bun pentru creier. Părerile şi conceptele se schimbă, dar mâncaţi moderat. În schimb, nu fumaţi! Fumatul afectează toate părţile corpului, absolut fiecare organ. (...) Puteti bea un vin bun, dar nu fumaţi", a mai spus prof. dr. Kiris.

Aflat pentru prima dată la Bucureşti, prof. Dr. Minareci este unul dintre pionierii din Turcia care au început să lucreze în neuroradiologia intervenţională, având un rol important şi în înfiinţarea primului Departament de Neuroradiology din Turcia în 1989. De-a lungul carierei sale, el a efectuat mii de tratamente endovasculare şi a pregătit un număr considerabil de rezidenţi, azi medici practicieni de succes în Turcia şi in ţările vecine. El este specializat în tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene, malformaţii arterio-venoase intracraniene, stenoze vasculare intracraniene sau extracraniene, vasospazm, accident vascular cerebral, fistule arterio-venoase Dural, tulburări vasculare ale coloanei vertebrale, terapeutic sau preoperator embolizarea tumorii.

Prof. Talat Kiris este şeful Secţiei de neurochirurgie şi al centrului GammaKnife din cadrul spitalului Florence Nightingale şi preşedinte al Secţiei de Neuro-Oncologie din cadrul Societăţii Turce de Neurochirurgie. El este autorul cărţii "Cerebral Vasospasm: New Strategies in Research and Treatment". Prof. T. Kiris lucrează alături de Prof. Minareci de mai bine de 20 de ani. În toată această perioadă, ei au format o echipă de profesionişti, animaţi fiind în permananţă de dorinţa de a oferi pacienţilor cele mai bune alternative de tratament într-o manieră deschisă, astfel încât aceştia să ia decizia finală cunoscând riscurile şi beneficiile de opţiuni de tratament.

Cu patru spitale generale - un Hi-Tech "Smart şi Green Hospital" deschis în ianuarie 2013, un centru medical, un spital şi un centru de cercetare clinică, Grupul Florence Nightingale este activ în fiecare domeniu major de specializare medicală şi este unul dintre cele cele mai mari şi cel mai renumit grup medical din Europa şi Orientul Mijlociu. Grupul Florence Nightingale este singurul centru de transplant de organe în regiunea Orientul Mijlociu, licenţiat în prezent pentru a opera în cinci domenii de transplant de organe. Grupul Florence Nightingale a fost fondat în 1989 ca primul spital de boli cardiovasculare din regiune sub egida Fundaţiei Turce de Cardiologie. Grupul Florence Nightingale colaborează cu spitale de renume mondial şi şcoli medicale pentru a oferi pacientilor săi cele mai bune metode şi soluţii de diagnosticare şi de tratament: Memorial Sloan - Kettering Cancer Center, New York; Methodist Hospital , Houston; Columbia University Medical Center, New York; Weill Medical College de la Universitatea Cornell, New York; Barbara Ann Karmanos Cancer Institute, Detroit; Colegiul de Medicina Baylor, Houston; Centrul de terapie celulară şi de Cancer Imunoterapia, Tel Aviv; Detroit Medical Center, Detroit; Wayne State University, Detroit. Având acest background, Grupul Florence Nightingale este recunoscut ca standard de excelenţă în întreaga regiune.

Grupul Florence Nightingale în cifre: 30.000 de pacienţi trataţi în fiecare an; 900 de paturi, 41 săli de operaţii; 143 paturi pentru terapie intensivă şi de urgenţă; 41.000 intervenţii chirurgicale cardiace (o medie de 30-35 de pacienţi în fiecare săptămână în 2010); cea mai scăzută rată de mortalitate în cardiologie din Europa - 1,53 % în 2010; 8 intervenţii vertebrale&scolioză pe săptămână; 105.000 angiografii&angioplastii; 2-3 transplanturi de ficat pe săptămână; 7 cazuri de transplant de celule stem pe lună; 20.000 de intervenţii chirurgicale ortopedice; 300 intervenţii chirurgicale robotizate în urologie; 600 de transplanturi hepatice; 8.000 de angiografii pe an; 2.000 de intervenţii cardiace invazive pe an.