Oprescu: 12 şcoli din Capitală sunt complet utilate şi dotate cu echipamente pentru situaţii de urgenţă

Autorităţile au luat o serie de măsuri pentru asigurarea şi dotarea de spaţii de campare pentru persoane sinistrate în caz de cutremur, a spus primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, precizând că în acest sens a fost încheiat un protocol cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, pentru a putea dispune de sălile de sport ale şcolilor.

Astfel, 12 şcoli, respectiv câte două în fiecare sector, au fost complet utilate şi dotate cu echipamente şi materiale necesare situaţiilor de urgenţă, printre care paturi de campanie, pături, generatoare, lanterne şi tărgi.

"În cadrul aceluiaşi proiect, Primăria Municipiului Bucureşti va săpa şi amenaja puţuri de apă de mare adâncime, pentru asigurarea de surse independente de apă potabilă. Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce vor forma taberele de sinistraţi asigură o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri", a mai spus Sorin Oprescu.

Primarul Capitalei a precizat că şcolile dotate cu echipamente pentru situaţii de urgenţă sunt: Liceul Lovinescu, Şcoala nr. 80, Şoala nr. 103, Şcoala nr. 117, Şcoala nr. 45, Şcoala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, Şcoala nr. 165, Şcoala nr. 40, Şcoala nr. 96 şi Liceul "Iulia Haşdeu".

În cadrul aceluiaşi proiect, Arena Naţională a fost utilată şi dotată cu materiale şi echipamente necesare supravieţuirii în situaţii de urgenţă, respectiv cu 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit şi 3.000 de marmite.

Primarul Sorin Oprescu a arătat că Arena Naţională a fost aleasă pentru adăpostirea posibililor sinistraţi în caz de situaţii de urgenţă pentru că poate găzdui până la 25.000 de persoane sinistrate şi este situată într-o zonă relativ apropiată de centrul Capitalei, dispunând de căi de acces şi de infrastructură internă complexă şi modulară, cu toalete, cabinet medical şi spaţii de depozitare.

Bucureştiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa şi ocupă locul zece mondial, a mai spus primarul general Sorin Oprescu, precizând că nu vrea să creeze panică, ci să sesizeze factorii implicaţi, întrucât sunt 186 de imobile în clasa I care prezintă pericol public.

Edilul a adăuga6 că sunt 113.863 de imobile în Bucureşti, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 - pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sută, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi experienţa cutremurelor majore de după 1940.

Primarul a explicat că aceste imobile, în funcţie de regimul de înălţime se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).

"Repartiţia clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Poate este un element de reflecţie pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranţă a clădirilor, decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună", a mai spus Oprescu, adăugând că în propunerea de modificare a legii trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor.

Primarul a explicat că pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

"Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor", a spus Sorin Oprescu.