Oprescu, despre măsurarea prafului din Bucureşti: Un profesor bătrân şi o singură staţie stricată

Oprescu a vorbit despre acest subiect cu ocazia participării sale la o dezbatere pe tema rezultatelor unui sondaj menit să evidenţieze lucrurile care-i nemulţumesc cel mai mult pe bucureşteni. Poluarea aerului şi a apei a fost, după problema câinilor fără stăpân, cel mai deranjant factor pentru bucureşteni, conform respectivului sondaj. Mai multe studii recente au evidenţiat faptul că aerul Capitalei este poluat în special de praf, denumit, ştiinţific, "particule" sau "pulberi în suspensie", şi de noxele emise de maşini.

"Am vrut şi eu să văd cum se măsoară praful ăsta, că am tot auzit că, domn'le, avem prea mult praf în Bucureşti. Şi m-au dus acolo şi am găsit un profesor bătrân. Când l-am întrebat, mi-a spus: «Băi Sorine, avem o singură staţie de măsură, şi-aia stricată de o lună jumate!»", a spus Oprescu.

Primarul general a vorbit apoi despre problemele pe care le-a întâmpinat în tentativa de a realiza "bariera verde" a Bucureştiului, recomandată în repetate rânduri de specialişti şi considerată unul dintre modurile de a proteja oraşul de praful adus de vânt din Bărăgan. Astfel, edilul Capitalei a povestit că legile nu-i permit să obţină terenul, iar când, într-un final, un primar din Ilfov a găsit o zonă propice pentru plantare, "au fost puşi o sută şi ceva de copaci" care însă imediat au dispărut. "Au fost împrumutaţi definitiv", a spus, glumind, Oprescu.

Întrebat apoi de presă dacă într-adevăr apreciază că în Bucureşti "nu este atât de mult praf pe cât se spune că ar fi", Oprescu a răspuns că nu asta a vrut să spună atunci când a povestit despre întâlnirea cu "profesorul bătrân". Întrebat apoi despre bariera verde, primarul general s-a declarat conştient de necesitatea realizării ei şi a povestit că, "la două-trei luni" după ce a devenit primar, a avut o discuţie pe acest subiect cu Guvernul.

"Mi-au spus: «Stai liniştit, căutăm noi soluţii!», şi-aşa a rămas şi până în ziua de astăzi", a declarat Oprescu.

Conform site-ului www.calitateaer.ro, în Bucureşti funcţionează şase staţii de monitorizare a calităţii aerului, în zonele Lacul Morii, Drumul Taberei, Cercul Militar, Titan, Mihai Bravu şi Berceni. O alta este amplasată în apropierea Capitalei, în localitatea ilfoveană Măgurele. Conform site-ului citat, toate cele şase staţii din Bucureşti funcţionează, datele obţinute de acestea putând fi accesate şi vizualizate în timp real. Toate aceste staţii măsoară inclusiv cantitatea pulberilor în suspennsie, notate cu simbolul PM10.

Simona Săceanu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, deşi uneori au mai apărut probleme în funcţionarea unora dintre cele şase staţii de monitorizare din Bucureşti, defecţiunile au fost "imediat" remediate.

"Nu s-a întâmplat vreodată ca niciuna dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Bucureşti să nu funcţioneze. Au mai fost defecţiuni, dar niciodată nu au fost stricate toate", a precizat Săceanu.

Aceasta a refuzat să comenteze declaraţia lui Oprescu, opinând că primarul s-ar fi putut referi la "posibile instalaţii de monitorizare deţinute de Primărie". Săceanu a adăugat că nu ştie dacă autoritatea locală are sau nu în dotare astfel de instrumente de măsură.

Instituţia condusă de Săceanu este cea care adună datele oficiale privind poluarea aerului în Capitală.

Problema poluării cu praf în marile aglomerări urbane din România ar putea fi temeiul unui nou proces al României la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg, procedura de infringement în acest caz fiind deja declanşată. În aprilie 2011, Comisia Europeană a transmis României un aviz motivat suplimentar referitor la depăşirea valorilor maxime zilnice şi anuale de praf în aer. Acest aviz reprezintă o nouă fază a procedurii de notificare a României de către Comisia Europeană pentru nerespectarea unor condiţii din directivrele europene şi un nou pas către un proces intentat României la Curtea de Justiţie a CE.

"În România, s-a constatat că limitele privind PM10 sunt depăşite în 17 zone. În 2010, România a solicitat o derogare pentru 11 dintre aceste 17 zone, iar Comisia a trimis un aviz motivat privitor la cele şase zone care nu intrau sub incidenţa cererii de derogare. După analizarea cererii de derogare, Comisia a ajuns la concluzia că nu se întrunesc condiţiile necesare, prin urmare va trimite României un aviz motivat pentru alte nouă zone (din cele 11 pentru care se ceruse derogare, n.r.)", după ce în celelalte două situaţia s-a ameliorat, afirmau oficialii Comisiei Europene într-un comunicat de presă din 6 aprilie.

Bucureştiul se află între aglomerările urbane din România în care poluarea cu praf depăşeşte limitele maxim admise conform normalor europene.

Conform unui studiu publicat în 30 martie de organizaţia non-guvernamentală Ecopolis, peste 800 de locuitori ai Capitalei care au murit în perioada 2004-2009 ar fi putut fi salvaţi dacă media anuală a anumitor poluanţi din aer, inclusiv praful, ar fi putut fi menţinută şi în Bucureşti în limitele impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Conform aceluiaşi studiu, "227 de copii decedaţi în primele 12 luni ale vieţii ar fi putut să fie salvaţi" dacă, în Bucureşti, între 2004 şi 2009, media anuală pentru factorul poluant denumit "pulberi în suspensie PM10" ar fi fost de 20 µg/m³, aşa cum recomandă OMS.

Potrivit studiului citat, în condiţiile în care ar fi fost respectate normele OMS, alţi aproape 300 de bucureşteni din totalul celor care au fost internaţi cu probleme respiratorii numai în 2009 ar fi putut evita spitalizarea, fapt care ar fi adus o economie de 400.000 de lei pentru sistemul sanitar.