Oprescu: În două luni vom finaliza faza I de construire a staţiei de epurare a apelor uzate Glina

"În două luni vom finaliza prima etapă din staţia de epurare a apelor uzate de la Glina, un proiect despre care s-a vorbit încă de acum 30-40 de ani. Urmează faza a doua, pentru care e clar că anul acesta nu avem finanţare, având în vedere că este vorba de 400-450 de milioane de euro", a spus primarul Sorin Oprescu.

El a precizat că punerea în funcţiune a staţiei de epurare a apelor uzate după finalizarea fazei I va duce la epurarea a 55 la sută din debitele din apele menajere provenite din Capitală, epurare totală a acestora urmând a fi făcută după terminarea celei de-a doua faze.

"Începerea funcţionării liniei I din staţia de epurare a apelor va duce la tratarea a aproximativ 55 la sută din debitul total de apă uzată", a precizat Sorin Oprescu.

Potrivit primarului general, construirea primei etape din staţia de epurare a costat 108.300.000 de euro, municipalitate contractând de la BEI şi BERD 35 de milioane de euro, alte 70.395.000 de euro fiind fonduri europene ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) şi 2.905.000 de euro sunt fonduri provenite de la Guvernul României.

"Deşi a fost un proiect chinuit şi malformat de vremuri încă din 1980, am reuşit să finalizăm prima fază fără să depăşim fondurile avute", a mai spus Oprescu.

Primarul Capitalei a explicat că de la preluarea mandatului a fost necesară armonizarea legislaţiei care să fie în standardele Uniunii Europene, lucru ce a dus la refacerea calculelor. El a arătat că au fost purtate discuţii vizavi de întârzieri ale termenelor sau chiar de stoparea proiectului.

Reprezentantul constructorului staţiei de epurare, societatea mixtă Aktor-Athena, Alexandru Mateevici, a declarat că una dintre problemele principale puse de staţia de epurare a apelor uzate are în vedere tratarea nămolului rezultat din curăţarea apei.

Mateevici a explicat că, după finalizarea primei etape a staţiei de epurare, nămolul va fi transferat la gropile de gunoi existente în Bucureşti, în acest sens fiind deja purtate "discuţii avansate" cu administratorii gropilor de gunoi.

"Capacitatea de depozitare a nămolului a unei gropi de gunoi este cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de tone pe zi. Când va fi dată în folosinţă, în urma funcţionării fazei întâi a staţiei de epurare vor rezulta între 350-400 tone de nămol", a spus Alexandru Mateevici.

Alte două soluţii de tratare a nămolului vor fi aduse odată cu finalizarea integrală a staţiei de epurare. Astfel, în caietul de sarcini pentru licitaţia prin care se va desemna constructorul celei de-a doua etape a staţiei ar putea fi inclusă şi construirea unui "incinerator pentru prelucrarea nămolului". O altă soluţie ar putea fi injectarea în sol sau folosirea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apei.

Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti etapa I este cel mai important proiect de mediu din ţară şi din sud-estul Europei, care va elimina impactul apelor uzate ale Capitalei care sunt deversate direct în râul Dâmboviţa.

Funcţionarea acestei staţii va reduce cu 30 la sută încărcătura biologică poluantă vărsată în Dunăre pe parcursul acestui râu pe teritoriul României.

În prezent, reţeaua de canalizare din Bucureşti este extinsă pe 85 la sută din lungimea totală a străzilor, deservind aproape 90 la sută din populaţie, apele uzate din toată Capitala fiind preluate de colectorul principal construit sub râul Dâmboviţa. Conţinutul acestui colector este evacuat direct în râul Dâmboviţa în zona sud-est a Capitalei, în dreptul comunei Glina.