Oprescu, nemulţumit de lucrările din Centrul Istoric

Edilul Capitalei a explicat că cei nouă specialişti veniţi de la Sibiu au dorit să-şi facă un punct de vedere asupra situaţiei fizice a stadiului în care se află lucrările de refacere din Centrul Istoric bucureştean pentru ca, pe viitor, municipalitatea Capitalei să poată încheia contracte cu aceşti specialişti în vederea finalizării infrastructurii, dar şi a refacerii faţadelor clădirilor din această zonă.

Primarul Oprescu a spus că, în prezent, reprezentanţii firmei Sedesa nu respectă termenele din contract, precizând că va veni un moment când acest contract "va deveni caduc".

Edilul şef al Capitalei a precizat că în patru ani au fost refăcute doar patru străzi din cele 14 care au nevoie de reabilitare şi sunt cuprinse în proiectul de refacere a Centrului Istoric, menţionând că este nemulţumit de ritmul realizării acestor lucrări.

Astfel, pe viitor, vor putea fi încheiate contracte adiacente atât pentru extinderea programului de reabilitare a Centrului Istoric la nivelul faţadelor clădirilor, dar chiar şi a reabilitării totale a unor imobile aflate în proprietatea municipalităţii, cât şi la nivelul reabilitării efective a străzilor din Centrul Istoric.

"I-am adus pe specialişti să vadă cu ochii lor situaţia din Centrul Istoric. În urma inventarului imobilelor care aparţin municipalităţii, a populaţiei care trăieşte efectiv în această zonă a Capitalei, dar şi a punctului de vedere pe care specialiştii din Sibiu îl vor prezenta, vom putea lua o decizie", a spus Oprescu.

Reprezentantul grupului arhitecţilor şi specialiştilor de la Sibiu, Vladimir Grigorov, a explicat că acelaş gen de probleme întâlnit în Capitală a fost şi la Sibiu, însă autorităţile administraţiei publice locale, reprezentanţii Guvernului, dar şi proprietarii şi chiriaşii sibieni "au dat dovadă de înţelegere", au găsit o formulă de colaborare, astfel că la Sibiu s-a putut face efectiv ceva.

Vladimir Grigorov a adăugat că municipalitatea de la Sibiu a beneficiat şi de proiectul prin care Sibiul a fost numit în 2007 Capitală Culturală Europeană, fiind încheiate "o adentă" de la legile existente prin care a putut fi asigurată finanţarea din bani publici pentru renovarea faţadelor clădirilor din Centrul Istoric al Sibiului.

Reprezentantul arhitecţilor din Sibiu a mai precizat că, dacă vor fi chemaţi, vor participa contra cost la lucrările de finalizare a reabilitării Centrului Istoric din Bucureşti şi a precizat că, în prezent, din acest proiect este realizat doar o zecime.

Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a declarat, în 31 august, că municipalitatea continuă lucrările în Centrul Istoric cu vechiul constructor, însă se modifică strategia, fiind creat un grup care să administreze lucrările efectuate, în prezent existând un "moment T 0" atât în privinţa plăţilor, cât şi a lucrărilor.

Potrivit arhitectului şef, urma să fie desemnat un manager de proiect din Primăria Capitalei care să supravegheze activitatea şantierului, în mod direct, alături de reprezentanţii unui nou consultant cu care municipalitatea a încheiat un contract provizoriu până la încheierea procedurii de achiziţie publică.

Noul consultant pe problema reabilitării Centrului Istoric al Capitalei este societatea Barran.

Noua structură cu sarcini în supravegherea şantierului din Centrul Istoric urma să se afle sub directa administrare a arhitectului şef, municipalitatea urmărind înfiinţarea unui serviciu de coordonare a lucrărilor, care va avea printre atribuţii şi administrarea acestui nucleu al Bucureştiului, spunea atunci Pătraşcu.

Acesta adăuga că, în privinţa plăţilor, reprezentanţii municipalităţii au hotărât cu reprezentanţii Sedesa ca începând din acel "moment T 0" să fie plătite lucrările care se vor executa de atunci, după ce un angajat al municipalităţii va confrunta situaţia din teren cu facturile constructorului.

Arhitectul şef al Capitalei mai preciza că se negociază încă, urmând a se lua o decizie privind modul în care municipalitatea va plăti lucrările executate deja în Centrul Istoric.

În urma acestei decizii, probabil se va merge în instanţă pentru întârzierile pe care constructorul le-a avut până în acest moment în proiectul de reabilitare a Centrului Istoric, spunea Pătraşcu.

În 27 iulie, primarul Capitalei şi reprezentanţii Sedesa Constructions and Services Rom au semnat un act adiţional la contractul pentru reabilitarea străzilor cuprinse în Zona Pilot a Centrului Istoric din Bucureşti.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei, la semnarea actului adiţional al contractului de reabilitare a zonei pilot din Centrul Istoric, municipalitatea a impus "condiţii stricte".

Astfel, modalitatea de execuţie a contractului, din punct de vedere juridic şi financiar, urma să fie certificată de analiza efectuată de un nou consultant. De asemenea, actul adiţional stabilea urgentarea finalizării lucrărilor de reabilitare pe străzile "deja atacate", acestea urmând să fie realizate cu mai mulţi subcontractanţi şi sub monitorizarea inspectorilor municipali.

Juriştii municipalităţii şi avocaţii Sedesa urmau să analizeze şi modul în care s-au efectuat - din 2006 şi până în prezent - lucrările de reabilitare în Centrul Istoric, nivelul plăţilor şi facturile emise de antreprenor, având în vedere că, până în 2009, dintr-un total de 14 străzi care trebuiau refăcute potrivit contractului, s-a reuşit finalizarea lucrărilor pe patru străzi.

Primăria Capitalei a început în decembrie 2006 lucrările de reabilitare a infrastructurii subterane din zona pilot a Centrului Istoric. Lucrările de refacere a infrastructurii zonei pilot A din Centrul Istoric au fost întârziate după ce, în timpul săpăturilor, au fost descoperite vestigii arheologice.

În urma lucrărilor au fost descoperite fundaţiile Hanului Zlătari din secolul al XVII-lea, Hanul lui Constantin Brâncoveanu, biserica şi Hanul Greci, precum şi cimitire medievale.

Vestigiile arheologice descoperite urmau să fie puse în valoare prin marcare pe pavaj, plăci informative şi chiar expunere directă, în funcţie de starea lor tehnică, prin colaborarea municipalităţii cu Ministerul Culturii şi Cultelor.