Oprescu: Parcarea subterană de la Universitate rămâne în proprietatea exclusivă a Primăriei

Edilul Capitalei a verificat stadiul lucrărilor la parcarea subterană de la Universitate, precizând că până la sfârşitul anului îşi doreşte ca lucrările de structură să fie finalizate şi cele patru statui mutate temporar în Parcul Izvor să fie reamplasate la locul iniţial.

"Parcarea se realizează în parteneriat public-privat, Primăria punând la dispoziţie terenul, iar investitorul suma de 13 milioane de euro, bani care astfel au fost economisiţi din bugetul local. Parcarea rămâne în proprietatea exclusivă a Primăriei", a spus Sorin Oprescu.

Primarul a adăugat că parcarea subterană de la Universitate va avea trei niveluri şi o capacitate de 420 de autoturisme şi 21 de motociclete. Parcarea va avea o intrare dinspre strada Academiei, o ieşire în strada Ion Nistor (rondul de la Universitate) şi încă o intrare dinspre strada Toma Caragiu, care, în funcţie de aglomeraţie, se poate transforma în ieşire.

În ceea ce priveşte vestigiile Bisericii "Sfântul Sava", Sorin Oprescu a spus că acestea vor fi protejate, "conservate in situ", aşa cum a cerut Comisia Naţională de Arheologie. "La final, când va fi amenajată zona pietonală, zidul va fi marcat la suprafaţă", a precizat primarul Capitalei.

El a mai spus că urmează parcările de la Charles de Gaulle, Dorobanţi şi Edgar Quinet.

În acest moment se lucrează la grinzile de ghidaj şi pereţii mulaţi, urmând ca după terminarea pereţilor mulaţi să fie turnată placa de nivel intermediar, a adăugat primarul Capitalei.

Suprafaţa terenului pe care este contruită parcarea subterană de la Universitate este de 8.507 de metri pătraţi, suprafaţa desfăşurată pe cele trei niveluri fiind de 14.025 de metri pătraţi, a precizat Primăria Capitalei într-un comunicat de presă.

Potrivit municipalităţii, până în prezent au fost încheiate lucrările arheologice, a fost finalizată platforma de lucru, au fost relocaţi stâlpii RATB din interiorul şantierului, fiind în curs de deviere reţelele Romtelecom şi Netcity, iar grinda de ghidaj pentru pereţii mulaţi a fost executată peste 50 la sută.

Până la data de 10 iunie vor fi demarate lucrările la pereţii mulaţi, până la sfârşitul anului vor fi finalizate lucrările de structură şi vor fi reamplasate cele patru statui mutate temporar în parcul Izvor.

În primăvara anului 2012 vor fi finalizate finisajele interioare şi elementele de instalaţii, precum şi amenajările de suprafaţă care vor fi stabilite în urma unui concurs de soluţii internaţional, a mai precizat municipalitatea.

Pentru parcajul de la Universitate a fost încheiat un contract de concesiune a lucrărilor publice cu consorţiul de firme Inter Parking Hispania SA, Terra Test Cimentaciones SL, Alius Inversiones SL şi Simex SA.

Statuile lui Mihai Viteazul, Spiru Haret, Ion Heliade Rădulescu şi Gheorghe Lazăr care erau amplasate pe terenul pe care se construieşte parcarea subterană de la Unviersitate au fost mutate pe perioada lucrărilor în Parcul Izvor, unde vor rămâne până când lucrările la parcare "vor intra în subteran".

În timpul săpăturilor de la Universitate au fost descoperite structuri de zid şi două conducte de apă din secolele XVIII-XIX, precum şi schelete de bărbaţi, femei şi copii, arheologii susţinând că acestea datează de aproximativ 400 de ani şi că sunt dintr-un cimitir aflat lângă două biserici din secolele XVI -XVII.

Potrivit şefului Secţiei de Arheologie de la Muzeul Municipiului Bucureşti, Gheorghe Mănucu, responsabilul ştiinţific al şantierului de la Universitate, era cunoscut faptul că în zona Universităţii au fost două biserici din secolele XVI şi XVII, precum şi vestigii de la Academia Domnească de la Mănăstirea "Sfântul Sava".

Gheorghe Mănucu preciza că cercetarea arheologică se desfăşoară pe zone şi că nu există niciun impediment de a continua lucrarea de la Universitate.

Arheologul Andrei Măgureanu, de la Institutul de Arheologie Bucureşti, responsabilul din partea instituţiei pentru acest proiect, declara că arheologii ştiau, în momentul în care au început lucrările, că în zona aceasta sunt vestigii ale celor două biserici, lucru atestat încă din ani ''80 de către Panait I. Panait.