Oprescu s-a mândrit cu Pasajul Basarab şi a respins acuzaţiile privind lipsa unor teste

Oprescu şi-a început, luni, bilanţul de trei ani de mandat cu Pasajul Basarab, pe care l-a descris ca o lucrare de infrastructură "deosebit de importantă pentru fluidizarea traficului rutier" pe unele dintre marile artere din Bucureşti, şi mai ales pentru închiderea "inelului principal" rutier al Capitalei.

"Este cea mai complicată lucrare realizată în România în ultimii 30 de ani şi va deveni o mândrie pentru Bucureşti. La începutul mandatului, în 2008, proiectul era blocat: nu exista proiect de execuţie, nu erau terminate exproprierile, erau multe litigii pe exproprieri, lucrările stagnau, plăţile nu se puteau face. Am trecut peste toate problemele şi am reuşit să realizez în trei ani de mandat cât nu s-a făcut în aproape opt", a spus Oprescu.

Acesta a respins toate acuzatiile potrivit cărora a dat drumul traficului rutier pe Pasajul Basarab fără să aibă toate testele finalizate. "În momentul când am dat drumul la pod aveam toate testele, inclusiv un test cerut de un distins profesor. Au fost de acord şi au semnat toţi. Nu eram nebun să permit circulaţia de maşini peste un pod fără toate testele", a precizat primarul general.

Pe de altă parte, primarul general a făcut referire la următorul mare proiect al Capitalei, legătura Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada A1, pe care l-a numit "o adevărată magistrală de vest" a Bucureştiului.

"Va fi un sistem rutier complex, de tip «drum expres», format dintr-un pod hobanat şi trei noduri rutiere, care va conecta Splaiul Independenţei cu Autostrada A1, devenind astfel o alternativă importantă la Bulevardul Iuliu Maniu. Va prelua 80 la sută din traficul provenit din A1, la care se adaugă şi traficul local, foarte intens, cauzat de aglomerarea urbană din zonă. Va face legătura între centrul Capitalei la Autostrada Bucureşti - Piteşti în doar 20 de minute, fiind un proiect extrem de important pentru ceea ce înseamnă infrastructura rutieră şi dezvoltarea Capitalei. Va avea o lungime de 12,5 km, iar podul peste Dâmboviţa are o deschidere de 235 de metri şi o înălţime de 68 de metri", a susţinut Oprescu.

Primarul a făcut referire şi la alte proiecte care urmează a fi realizate, ca de exemplu Pasajul Pipera care vizează lărgirea la şase benzi a şoselei Pipera (faţă de două câte sunt în prezent), între Calea Floreasca şi Calea ferată Bucureşti - Constanţa şi construcţia unui pasaj prin care să se realizeze supratraversarea bulevardului BarbuVăcărescu, pe de o parte, şi a Căii Floreasca pe de altă parte. Termenul de finalizare al acestui proiect este sfârşitul anului 2011.

Pasajul Mihai Bravu - Splaiul Unirii face parte din categoria lucrărilor de prioritizare a inelului principal de circulaţie, având ca scop rezolvarea problemei traversării Splaiului Unirii, în zona intersecţiei cu şoseaua Mihai Bravu. Pasajul va face legătura cu pasajul subteran de la Piaţa Sudului, lucrare care va fi realizată în mare parte cu fonduri europene. Termenul de finalizare este în martie 2012, a spus Oprescu.

Potrivit primarului general, se află în diferite stadii premergătoare execuţiei Pasajul Charles de Gaulle, lucrare care va consta de fapt din două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, construite pe direcţia Bulevardului Aviatorilor, cu o lungime totală de 1.392 de metri. Lucrările vor începe în 2011 şi vor dura 2 ani.

Oprescu a vorbit şi despre pasajul Piaţa Presei Libere, care va face legătura între şoseaua Bucureşti - Ploieşti şi bulevardele Kiseleff şi Mărăşti. Lungimea totală a lucrării va fi 740 de metri, iar lucrările vor începe în 2012.

Tot în proiect este şi Pasajul Piaţa Sudului, care se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti - Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri. Lucările vor începe în 2011, iar investiţia se va realiza prin atragerea de fonduri europene.

Primarul general a amintit şi despre pasajele reabilitate în mandatul său, respectiv Unirii, Lujerului, Victoriei şi Piaţa Muncii.

Primarul general a amintit şi despre parcarea subterană din Piaţa Universităţii, care va avea un numar de 380 de locuri, pe trei niveluri şi două intrări. Lucrările la parcare au început în septembrie 2010 şi vor fi finalizate în 2012, în prezent, fiind executate lucrări aferente construirii Parcajului Subteran. Primăria are în vedere şi alte parcări în Bucureşti, ca de exemplu cea din Piaţa Walter Mărăcineanu care va avea 240 de locuri, precum şi cele din Piaţa Dorobanţi şi din Piaţa Alba Iulia.

De asemenea, Oprescu a spus că au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru trei tipuri de parcări supraterane, respectiv 130 de locuri, 300 de locuri şi 500 de locuri, dând ca exemplu parcarea supraterană de la Stadionul Naţional care va fi gata în decembrie 2011.

Referindu-se la Stadionul Naţional "Lia Manoliu", Oprescu l-a descris ca pe un "mare proiect de dezvoltare urbană", "o mândrie pentru Bucureşti", care va fi nu doar o bază sportivă, "ci şi un multiplicator de resurse".

"Unul dintre obiectivele noastre este de a crea în Bucureşti infrastructura necesară organizării marilor competiţii europene. Proiectul se bazează pe reconstrucţia totală a stadionului ca arenă cu 55.000 locuri acoperite, urmărindu-se asigurarea celor mai bune condiţii de vizibilitate pentru spectatori prin apropierea tribunelor de terenul de joc, valorificarea spaţiului de sub gradenele stadionului prin amenajarea acestora pentru sportivi, oficiali, spectatori", a spus Oprescu.