Oprescu: Subvenţia la căldură ar putea fi acordată iarna viitoare diferenţiat, în funcţie de venituri

Întrebat cum comentează decizia Guvernului de a nu mai acorda subvenţii la energia termică, Sorin Oprescu a spus că municipalitatea pregăteşte un proiect prin care cei care nu pot acoperi cheltuielile să fie ajutaţi.

"Sunt discuţii făcute pe subvenţii. Se fac analize şi para-analize privind subvenţiile. În vară vom veni cu un proiect de hotărâre prin care 600.000-700.000 de oameni care nu pot să-şi acopere cheluielile la căldură să fie ajutaţi", a precizat primarul Capitalei.

Oprescu a adăugat că Guvernul va contribui la aceste subvenţii.

Guvernul s-a angajat în ultimele discuţii cu FMI să elimine subvenţia la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populaţiei pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte cu până la 60% până la finele anului, în funcţie de capacitatea primarilor de a acoperi diferenţa din surse proprii.

Subvenţia pentru producerea energiei termice este acordată în prezent atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va elimina subvenţia acordată de la nivel central până la finele anului, dar va menţine la acelaşi nivel sau chiar va creşte ajutoarele pentru încălzire acordate persoanelor defavorizate.

"Există diferite subvenţii pentru încălzire. Ajutorul de încălzire pentru cei mai vulnerabili ar putea rămâne la acelaşi nivel sau ar putea chiar creşte. Există, însă, o subvenţie acordată de la nivel central, pe care Guvernul vrea să o elimine în cursul acestui an. Există, de asemenea, subvenţii pentru încălzire de la autorităţile locale, dar acestea nu au fost luate încă în considerare", a spus Franks.

Potrivit reprezentantului FMI, eliminarea subvenţiilor în acest an pentru căldură va avea efect şi asupra inflaţiei, care ar putea urca şi până la 6%, peste cea mai recentă prognoză a Băncii Naţionale a României.

"Ne aşteptăm ca inflaţia (după eliminarea subvenţiilor - n.r.) să fie undeva între 5% şi 6%. Vom face calculele când vom şti cu exactitate care sunt schimbările în ceea ce priveşte şi modificările la preţul gazelor", a mai spus Franks.

Banca Naţională a revizuit săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,6% la 5,1%, dar nu a luat în calcul şi posibilele creşteri de preţuri administrate, pe motiv că nu exista un calendar cert în această privinţă.

În prezent, de la nivel central, Guvernul acoperă până la 45% din cheltuielile cu combustibilul ale producătorilor de energie termică, iar preţul de facturare la populaţie diferă mult de la o localitate la alta, în funcţie de preţul de referinţă stabilit de către consiliul local şi subvenţia acordată de fiecare primărie.

Astfel, conform celor mai recente date, pentru energia termică furnizată de CET Bacău populaţia plăteşte 137,60 lei/Gcal faţă de un preţ de furnizare aprobat de 225 lei/Gcal, energia termică furnizată de CET Iaşi este plătită de populaţie cu 175 lei/Gcal faţă de un preţ de furnizare de 291,87 lei/Gcal, iar pentru energia termică furnizată de Locato Piatra Neamţ este acceptat pentru populaţia un preţ de 148,48 lei/Gcal faţă de un cost real de 279,79 lei/Gcal.

Diferenţe mari între preţul plătit de populaţie şi costul real al agentului termic acoperite prin subvenţie sunt înregistrate şi pentru energia termică furnizată de CET Brăila (165,30 lei/Gcal faţă de 351,31 lei/Gcal), RAM Buzău (185,24 lei/Gcal faţă de 439,28 lei/Gcal), RA Termoficare Cluj (165 lei/Gcal faţă de 347,04 lei/Gcal), Uzina Electrică Zalău (130 lei/Gcal faţă de 460,42 lei/Gcal), Dalkia Alba-Iulia (129,64 lei/Gcal faţă de 512,28 lei/Gcal) sau RADET Bucureşti (119 lei/Gcal faţă de 298,62 lei/Gcal).

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că factura plătită de populaţie pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte în perioada următoare cu până la 60% după eliminarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat, în funcţie de cât vor fi dispuse primăriile să aloce suplimentar pentru acoperirea diferenţei de preţ, eventual prin reducerea fondurilor rezervate investiţiilor şi cheltuielilor de personal.

"Costul facturii populaţiei ar putea creşte cu valori cuprinse între 1 şi 60%, în funcţie de cât de mult vor aloca autorităţile locale pentru a acoperi diferenţa suportată până în prezent de la centru. Se va pune o presiune pe autorităţile locale, iar primarii care vor reuşi să se gospodărească mai bine sau să taie din investiţii inutile sau neoportune vor putea limita chiar la minimum creşterea facturii. În alte localităţi, mai ales în cele în care primarii opoziţiei vor dori să acuze Guvernul pentru majorarea costurilor şi nu vor aloca fonduri suplimentare pentru acoperirea diferenţei, factura va creşte", au arătat sursele.