Oprescu vrea să cheltuie 23 de milioane de euro pentru panouri cu iarbă şi iederă pe Dâmboviţa

Proiectul aparţine Primăriei Capitalei şi va fi supus aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în şedinţa de vineri.

Potrivit documentaţiei înaintate CGMB, proiectul va dura cinci ani şi va costa 22.714.930 de euro. Din această sumă, 12.835.000 de lei va costa doar proiectarea respectivelor panouri.

Panourile vor fi plutitoare şi pe ele ar urma să crească iarbă sau iederă. În funcţie de gradul de reprezentativitate va fi aleasă şi dotarea panourilor.

În proiectul transmis CGMB, municipalitatea explică în detaliu în ce constă investiţia.

Cursul Dâmboviţei a fost împărţit în trei tipuri de zone, în funcţie de gradul de "reprezentativitate" pentru oraş. Apoi vor fi alese, în funcţie de configuraţia albiei betonate a Dâmboviţei, tipurile de panouri care vor fi montate de la apă la coronamentul digului de beton.

Toate panourile vor fi prinse de mal în nişte suporturi fixe, la capătul celălalt urmând să se sprijine pe nişte "suporturi flotante".

"Soluţiile propuse au la bază o construcţie modulară de tip panou articulat la un capăt cu suporţi fixaţi pe mal şi sprijinit la celălalt capăt pe suporţi plutitori în albia râului", se arată în documentul supus adoptării în CGMB.

Ca dimensiuni, panourile vor fi de două tipuri: unul special pentru zonele în care malul Dâmboviţei este înalt şi altul pentru zonele cu distanţă mai mică de la apă la coronamentul digului.

Tehnic, soluţia presupune ca fiecare panou să aibă un ventilator, nişte surse de iluminat, dar şi panouri fotovoltaice care să alimenteze sistemul cu energie.

"Originalitatea soluţiei tehnice constă în realizarea unei construcţii independente energetic prin plasarea unor panouri solare care alimentează micro-electropompe care ridică apa de la nivelul liber la partea superioară a modulelor, după care are loc irigarea prin cădere a volumului de pământ în care sunt aşezate plantele. În plus, această soluţie poate acumula suficientă energie pe timp de zi pentru a lumina nivelul apei pe timp de noapte. În acest context, proiectul îşi propune realizarea de spaţiu verde pe suprafeţele aferente taluzurilor râului Dâmboviţa", se mai arată în documentaţia înaintată CGMB.

În cele mai importante zone, panourile vor avea "ventilator transversal", "cordoane luminoase laterale şi orizontale deasupra luciului de apă", "panouri fotovoltaice", "sistem de irigare/udare a vegetaţiei tip gazon", "jeturi arteziene de apă", "jeturi laminare/luminoase de apă".

În zonele "normale", panourile vor avea doar "ventilator transversal", "cordoane luminoase", "panouri fotovoltaice şi "sistem de irigare/udare a vegetaţiei tip gazon". În zonele de interes scăzut, panourile montate pe Dâmboviţa vor avea doar "ventilator transversal", "cordoane luminoase" şi "panouri fotovoltaice".

La propunerea acestei investiţii, Primăria Municipiului Bucureşti a avut în vedere trei componente. Primul dintre ele este nivelul scăzut al calităţii aerului, "în continuă degradare ca urmare a dezvoltării activităţilor poluante şi a lipsei de preocupare a poluatorilor de a limita agresiunea la adresa acestui factor de mediu". Cel de-al doilea este "îmbunătăţirea microclimatului din jurul canalului de curgere al răului Dâmboviţa" prin "reducerea temperaturii", "modificarea umidităţii relative a aerului pe timp de vară" şi "reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente". O a treia "provocare" căreia proiectul îi răspunde este aceea de "a identifica soluţii urbane pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice (amplificate de modificările urbane) care deja provoacă în Capitală creşteri ale temperalurii medii lunare cu două-patru grade Celsius pe timpul lunilor de vară".

În opinia primarului Oprescu, proiectul, odată realizat, atinge trei obiective majore: unul cultural - urbanistic, unul de mediu şi social şi unul tehnic economic.

Primarul general, iniţiatorul proiectului, susţine, în documentaţia transmisă CGMB, că montarea de panouri plutitoare pe taluzurile betonate ale canalului Dâmboviţa "reprezintă o îmbunătăţire a peisajului urbanistic mai ales datorită capacităţii acestora de a se adapta la orice nivel static al apei". Un alt avantaj este acela că "plantarea în panourile plutitoare a unor plante cu potenţial de evapotranspiraţie ridicat permite creşterea volumului de vapori evaporat în atmosferă cu un procent între 40 şi 60 la sută, dacă se utilizează irigarea şi ventilarea".

"Punerea în mişcare a volumelor de aer de la suprafaţa panourilor şi creşterea nivelului de umiditate vor duce la modificarea microclimatului şi captarea emisiilor poluante provenite de la automobilele aflate în rulare sau care staţionează şi fixarea lor la sol. Panourile plutitoare creează un potenţial de renaturare a râului Dâmboviţa. Panourile pot fi realizate şi întreţinute de angajaţii din serviciile autorităţii locale. Durata de viaţă a panourilor poate ajunge la circa opt-zece ani. Proiectul poate fi extins astfel încât, prin irigare, să crească potenţialul de evapotranspiraţie al zonelor
verzi adiacente", se mai arată în documentaţia înaintată CGMB.

Iniţiatorul, susţinut de Direcţia de mediu din Primărie, admite că, în prezent, "există propuneri de soluţii" care prevăd plantarea de arbori şi plante agăţătoare pe marginea digurilor de beton de pe Dâmboviţa, însă acestea, deşi sunt ieftine şi simple, nu pot fi folosite întrucât păstrează umiditatea, atacă betonul sau se usucă atunci când regimul hidrometric al râului este schimbat.