Oprişan: Dragnea nu a încălcat dispoziţiile legale, a cerut doar să ne facem datoria la referendum

Marian Oprişan a dat o declaraţie de martor, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în care a prezentat cum s-a desfăşurat referendumul din 2012 şi a precizat că nu s-a practicat turismul electoral în judeţul Vrancea.

"Organizaţia judeţeană PSD Vrancea a tratat campania electorală pentru Referendum ca pe orice campanie. Noi nu ne-am gândit la un prag anume de votanţi, ne-am gândit doar să ne facem datoria. În democraţiile consolidate, precum cea a SUA, cetăţenii sunt aduşi la vot în mod organizat, cu autocarul şi există chiar liste de prezenţe. La Referendum, nu s-a practicat turismul electoral în judeţul Vrancea, noţiune prin care înţeleg deplasarea organizată a aceluiaşi electoral la mai multe secţii de votare", a spus Oprişan.

Întrebat în legătură cu aplicaţia informatică de centralizare a numărului de voturi, Oprişan a arătat că un sistem identic a fost folosit şi de PDL, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, la alegerile din 2009.

"În legătură cu acea aplicaţie, arăt că ea a fost rezultatul deciziei luate la nivelul conducerii PSD, scopul fiind acela de a se cunoaşte numărul celor care vin la vot. Acelaşi sistem a fost folosit de PDL, în colaborare cu STS, la alegerile prezidenţiale din 2009. Organizaţia judeţeană PSD Vrancea şi-a dotat toţi reprezentanţii din secţii cu telefoane mobile. Respectivele telefoane nu au fost achiziţionate cu ocazia referendumului, ci anterior. Au fost folosite inclusiv la alegerile locale şi prezidenţiale anterioare şi ulterioare acestui referendum. Aplicaţia informatică a fost folosită de secretariatul general al PSD Vrancea, iar instruirea oamenilor şi folosirea acestei aplicaţii a fost coordonată de Dragoş Bîrlădeanu, bineînţeles cu ştiinţa mea. Cu prilejul tuturor scrutinelor electorale, noi ne instruim colaboratorii. Această aplicaţie informatică şi toate celelalte acţiuni nu au militat nicio secundă în sensul fraudării scrutinului sau încălcarea legii", a mai arătat Oprişan.

Marian Oprişan a precizat, în faţa instanţei, că a primit şi el sms-uri de la structura centrală, în ziua referendumului, în care i se recomanda să fie vigilent, explicând că respectivele mesaje reprezentau "chestiuni uzuale în interesul de a securiza votul".

"Vă spun cu toată responsabilitatea, ca un om cu experienţa necesară în administraţie, în organizare şi în politică..., cu excepţia erorilor, voite sau nevoite, ale unor reprezentanţi ai unor secţii de votare, acest dosar este o jignire la adresa magistraţilor din România, este un dosar politic", a mai spus Oprişan.

În finalul declaraţiei, Oprişan a arătat că, din punctul său de vedere, Dragnea nu a încălcat nicio dispoziţie legală, că nu i-a cerut vreodată să comită ilegalităţi şi că nu a făcut nici măcar o sugestie referitoare la aceste aspecte.

"Liviu Dragnea, din punctul meu de vedere, n-a făcut nicio eroare, nu a încălcat nicio dispoziţie legală. Nu mi-a cerut nimic ilegal. Nu mi-a făcut nicio sugestie în sensul de a mă comporta în vreun fel, iar tot ce mi-a cerut a fost aceea de a-mi face datoria. Utilizarea acelei aplicaţii informatice nu putea frauda scrutinul", a încheiat Oprişan.

În dosarul Referendumului ar urma să fie citat pentru a da declaraţii şi premierul Victor Ponta, instanţa supremă admiţând în acest sens cererea avocaţilor lui Liviu Dragnea.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.