Ora de iarnă 2020: România dă ceasul înapoi în „cea mai lungă noapte din an”, dar ar putea exista efecte pe termen scurt asupra sănătăţii. Reglementarea propusă de Benjamin Franklin în 1784

Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 4.00 va deveni ora 3.00. Deşi ora în plus de somn e binevenită în opinia multor români, medicii avertizează că schimbarea ar putea avea efecte negative asupra sănătăţii.

CITEŞTE AICI: Vine iarna, ceasul se dă înapoi. Ce spun tinerii despre modificarea orei: „Nu prea îmi convine, pentru că e obositor”

Trecerea la ora de iarnă în România. Scurt istoric

Mecanismul de schimbare a orei este folosit în România încă din anul 1932, acest sistem fiind implementat de peste 100 de ţări din întreaga lume. Ora de iarnă reprezintă, de fapt, ora legală oficială standard, fiind legată de conceptul de oră astronomică. Ora standard este folosită în mod normal în majoritatea ţărilor şi teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic perioada cuprinsă între lunile octombrie şi aprilie.

Introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagraţii mondiale. Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, dar după război s-a renunţat la acest sistem.

Modificarea orei a fost folosită din nou în 1932, din raţiuni economice. Totuşi, în 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată din nou şi reintrodusă începând cu 1979. Prezenta regulă este în vigoare din 1997, până atunci modificarea orelor făcându-se în prima duminică din aprilie şi ultima duminică din septembrie, la miezul nopţii.

CITEŞTE AICI: Anunţ CFR Călători: Trecerea la ora de iarnă afectează sau nu mersul trenurilor?

Modificarea orei, o idee de peste Ocean. La ce s-a gândit Benjamin Franklin

În anul 1898, neo-zeelandezul George Hudson s-a gândit la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional. Cu toate acestea, potrivit lui Lawrence Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell, New York, Benjamin Franklin, considerat unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite, a menţionat pentru prima dată reglementarea. În 1784, Franklin a trimis o scrisoare-satiră publicaţiei Journal de Paris, propunând schimbarea orei pentru a nu risipi lumânările. 

„O preocupare generală a apărut cu privire la disproporţia dintre uleiul consumat şi lumina pe care o produce. Niciun alt cadou nu ne mai satisfăcea în acel moment şi toţi cei prezenţi am căzut de acord că ar fi dezirabilă, dacă este cu putinţă, reducerea cheltuielilor pentru luminarea locuinţelor noastre", a povestit Benjamin Franklin.

De asemenea, Benjamin Franklin spune că a realizat că „Soarele va răsări devreme până la sfârşitul lunii iunie. M-am gândit că dacă nu m-aş fi trezit atât de devreme în acea dimineaţă, aş fi dormit cu şase ore mai mult, în timp ce Soarele lumina. În schimb, aş fi petrecut cele şase ore noaptea, la lumina lumânării".

În acest context, Franklin a făcut o propunere publică: „Obligă un om să se trezească la patru dimineaţa şi vor fi mai multe şanse ca acesta să mergă la culcare în jurul orei 20.00. Şi, bucurându-se de opt ore de somn, se va trezi de bunăvoie la ora 4.00, în dimineaţa următoare".

În pofida raţionamentului economic invocat în mod ironic de părintele fondator, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat pentru a se putea beneficia mai mult timp de lumina Soarelui. Reglemetarea afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume şi a generat dezbateri între adepţii şi oponenţii acesteia. Cei mai mulţi oponenţi avertizează asupra impactului pe care trecerea de la ora de iarnă la cea de vară şi viceversa îl are asupra organismului uman.

Ora de iarnă 2020. Posibile efecte negative asupra sănătăţii 

„Oponenţii mecanismului evocă studiile medicale în care au fost raportate boli cardiovasculare, tulburări de somn, creşterea ratei de suicid şi a numărului de accidente rutiere, ca urmare a trecerii la ora de iarnă", au declarat Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell.

Efecte negative asupra sănătăţii populaţiei, cum ar fi oboseala cronică, au fost raportate şi în Rusia, după 2011, anul în care ţara a renunţat la mecanism.

„Când Medvedev ( fost preşedinte al Rusiei - n.r.) a luat această decizie, s-a bazat pe un mare segment al populaţiei care credea că sistemul precedent afecta sănătatea şi industria agricolă. Se pare că sunt mai mulţi oameni nemulţumiţi de schimbare faţă de cei care au cerut-o", a declarat preşedintele Vladimir Putin la o conferinţă de presă din anul 2012.

Astfel, deşi nu s-a ajuns la un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, mai mulţi medici avertizează că oamenii care suferă de diferite afecţiuni, dar şi copiii şi vârstnicii, vor resimţi mai puternic trecerea la ora de iarnă.

„Riscul de infarct creşte cu 5-10% timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată, creşte riscul de suicid timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale", a declarat medicul Tudor Ciuhodaru pentru publicaţia Doctorul Zilei.

Potrivit sursei citate, modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, care reacţionează pentru a se adapta. Astfel, sistemul cardiovascular s-ar putea deregla, manifestând oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului. Mai mult, sistemul nervos poate provoca stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap şi scăderea sau creşterea poftei de mâncare.