Liviu Dragnea depune două noi cereri de eliberare. Invocă decizia CCR pe completuri specializate

În cererea care a fost depusă luni la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie de avocaţii lui Dragnea se arată că fostul lider PSD formulează contestaţie la executare.

„Din Decizia CCR nr 417 din 03.07.2019 rezultă indiscutabil că sentinţa penală prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate şi pe care acum o execută strict în temeiul acestei sentinţe (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latură penală) a fost pronunţată de un complet nelegal constituit, adică de o instanţă care nu este prevăzută de lege, cu violarea dreptului la un proces echitabil”, se arată în cererea depusă la ICCJ şi consultată de MEDIAFAX.

„Contestatorul (…) nu exercită vreo cale (ordinară sau extraordinară) de atac împotriva hotărârii definitive de condamnare, nu pune în discuţie temeinica şi/sau legalitatea sau autoritatea de lucru judecat ale hotărârii penale definitive de condamnare, ci solicită exclusiv eliberarea sa imediată, ca urmare a publicării oficiale a deciziei CCR care constituie o impiedicare la executare”, mai spune cererea.

O persoană a murit și cinci sunt rănite în urma unui accident în Brașov

Ministerul Mediului a comasat două agenții, desființând 371 de posturi

Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 octombrie 2019.

Tot luni, avocaţii lui Dragnea au depus la Tribunalul Bucureşti o cerere de habeas corpus (recurs în drept prin care o persoană poate raporta o arestare ilegală sau o detenţie ilegală în instanţă), prin care fostul lider PSD solicită instanţei să constate caracterul nelegal al stării de privare de libertate începând cu data de 10.10.2019 şi să dispună punerea lui „de îndată în libertate”.

„Prezenta cerere de habeas corpus urmăreşte exclusiv încetarea stării de detenţie a petentului, deci punerea sa în libertate. Ea nu vizează deci sub nicio formă încetarea existenţei juridice (prin desfiinţare, anulare, modificare etc.) sau pierderea autorităţii de lucru judecat a sentinţei penale de condamnare devenite definitive. (…) Aşa fiind, starea actuala de privare de libertate (detenţie) a contestatorului este rezultatul sentinţei pronunţate de un complet de 3 judecători al Secţiei penale a ICCJ (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latura penală), care a aplicat pedeapsa pe care o executa contestatorul. Contestatorul nu se afla în executarea vreunei pedepse aplicate de Completul de 5 judecatori penal al ICCJ, întrucât decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile pe latura penală ale contestatorului şi parchetului, făcând să devină definitivă sentinţa completului de 3 judecatori al Secţiei penale a ICCJ”, se arată în documentul depus la Tribunalul Bucureşti.

În document se precizează că starea de privare de libertate a lui Dragnea a fost legală până pe data publicării oficiale a deciziei CCR privind completurile specializate (10 octombrie 2019), „devenind ilegală de la acea dată şi până pe data viitoarei puneri în libertate a petentului”.

Cererea mai subliniază că starea de privare de libertate a lui Dragnea a fost legală până pe data publicării oficiale a deciziei CCR privind completurile nespecializate (10 octombrie 2019), „devenind ilegală de la acea dată şi până pe data viitoarei puneri în libertate a petentului”.

„În concluzie, petentul solicită instanţei să constate nelegalitatea stării sale de privare de libertate începând cu data de 10.10.2019 (data publicării oficiale a Deciziei CCR nr. 417) şi să ordone punerea sa de îndată în libertate”, mai spune cererea.

CCR a admis, în iulie, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi ICCJ pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie. Prin urmare, magistraţii CCR au constatat că a existat conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ generat de neconstituirea completurilor specializate.

Liviu Dragnea a fost condamnat, în mai 2019, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman.