Ordonanţa adoptată de Guvern privind "eficientizarea" DIICOT. Raluca Prună, ministrul Justiţiei: Am adus DIICOT la nivelul DNA, nu se va mai ocupa de evaziunea fiscală

''Astăzi am adoptat o OUG care optimizează managementul, structura şi organizarea DIICOT. Prevederile, care aduc un plus de valoare activităţii DIICOT, se referă cu specificitate la întărirea şi eficientizarea funcţiei de conducere a Direcţiei, la îmbunătăţirea organizării interne, şi aceasta într-un cadrul mai amplu, a unei discuţii pe agenda europeană care, din păcate, cuprinde din ce în ce mai mult chestiuni legate de combaterea fenomenului terorist, a criminalităţii organizate care de cele mai multe ori finanţează acest fenomen'', a anunţat ministrul la sfârşitul şedinţei de Guvern.

Ea a precizat că s-a urmărit de asemenea o ''creştere a eficacităţii urmăririi penale prin consolidarea unei capacităţi de efectuare a investigaţiilor financiare'' şi prin completarea personalului Direcţiei cu lucrători de poliţie judiciară.

''Temeiul prin care un număr limitat - şi anume 40 de lucrători de poliţie judiciară - pot fi transferaţi la DIICOT vine din ordonanţa adoptată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale 51 din 2016. Lucrătorii de poliţie judiciară detaşaţi în mod efectiv, din păcate, şi spun bine din păcate, se vor putea ocupa numai de punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În mod ideal şi DIICOT şi alte structuri de Parchet cred că ar trebui să se bucure, din acest punct de vedere, de toate garanţiile pe care, de exemplu, DNA le are prin existenţa unui corp de poliţie judiciară care să facă parte din instituţie. Aceasta este o discuţie veche în România, eu ştiu de ea de cel puţin 16 ani, şi sper ca într-un viitor mai degrabă apropiat decât îndepărtat această chestiune să fie tranşată pentru a face posibilă o situaţie de egalitate între structurile de Parchet'', a detaliat Raluca Prună.

Guvernul a adus prin această OUG şi modificări în ceea ce priveşte competenţa materială a DIICOT.

''Am eliminat competenţa DIICOT în urmărirea penală a unor anumite infracţiuni cum ar fi bancruta simplă, accesul ilegal la sistemul informatic, exploatarea cerşetoriei şi, cel mai important, evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că evaziunea fiscală este un obiectiv de interes naţional, strategic, şi pentru că împărţirea de competenţe între parchetele obişnuite şi o direcţie specializată cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai multe rezultate. Ne-am gândit că emai bine ca evaziunea fiscală să fie în competenţa exclusivă a unui singur tip de parchete, altele decât direcţiile specializate, astfel încât să putem vedea, într-un termen scurt dacă se poate rezultate mai bune în ceea ce priveşte combaterea acestui fenomen'', a explicat ministrul.

Ea a adăugat că s-a modificat şi legea cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, fiind inclusă în legislaţia internă măsuri pentru combaterea fenomenului ''luptătorului străin''.

''Am inclus procurorul şef al DIICOT alături de procurorul general de la PÎCCJ şi procurorul şef al DNA între persoanele care au competenţa de a exercita control asupra procurorilor din subordine, am completat prerogativa funcţiei de conducere pentru procurorul şef al DIICOT prin numirea directă a comisiei de interviu în vederea numirii într-o funcţie de procuror în cadrul Direcţiei şi am reglementat funcţionarea Departamentului economico-financiar, precum şi modul de ocupare a funcţiei de manager economic la DIICOT'', a mai spus ministrul Justiţiei.