Ordonanţa de modificare a sistemului indemnizaţiei de creştere a copilului a fost publicată în MO

Documentul stabileşte că, începând cu 1 ianuarie 2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente ori din activităţi agricole supuse impozitului pe venit pot beneficia opţional de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, cu indemnizaţie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, între minimum 600 lei şi maximum 3.400 lei, sau de până la doi ani, în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, între minimum 600 lei şi maximum 1.200 lei.

Pentru copilul cu handicap, concediul pentru creşterea copilului se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de trei ani, iar indemnizaţia aferentă se acordă în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

Pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, cuantumul alocaţiei de stat se stabileşte la 200 lei.

Concediul şi indemnizaţia lunară, precum şi stimulentul de inserţie se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 naşteri.

Durata de acordare a concediului se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau trei situaţii de natură a genera acest drept. În aceste cazuri se acordă o singură indemnizaţie, iar pe perioada suprapunerii cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 600 lei pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea.

Cele 12 luni calculate pentru veniturile din salarii pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele au beneficiat de indemnizaţie de şomaj sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, s-au aflat în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj, ori au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, de concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale ori de pensie de invaliditate.

Sunt luate în calcul şi perioadele de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, de însoţire a soţului/soţiei trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate, de serviciu militar pe bază de voluntariat, de doctorand.

Persoanele care au realizat activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state. Opţiunea se exprimă în scris, pe bază de cerere, şi nu poate fi schimbată pe parcursul acordării drepturilor.

Veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului reprezintă, după caz, suma rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni şi a deducerii personale acordate pentru luna respectivă şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative, precum şi cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă pentru veniturile din salarii, la locul unde se află funcţia de bază; suma rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri; suma încasată de persoana îndreptăţită care realizează venituri supuse impozitului pe venit, dar care sunt scutite de plata acestuia sau sunt considerate neimpozabile; suma rezultată după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activităţi independente; suma rezultată după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activităţi agricole.

Veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricole reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare.

Pentru persoanele care realizează venituri din salarii, solde/salarii din funcţie, venitul brut reprezintă salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, prime, orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor acordate de angajator. În cazul în care o persoană realizează concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, se vor lua în calcul toate veniturile lunare încasate de aceasta.

Dacă persoana realizează concomitent venituri supuse impozitului atât în ţară, cât şi în alte state care aplică Regulamentul CE în domeniu, se iau în calcul doar veniturile realizate în ţară.

În situaţia în care naşterea copilului se produce înainte de termen, perioada luată în calcul pentru venituri se diminuează cu cea cuprinsă între data naşterii copilului şi data prezumată a naşterii, certificată de medicul de specialitate. Cuantumul indemnizaţiilor lunare se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

După împlinirea de către copil a vârstei de un an, cu excepţia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului de un an pentru creşterea copilului au dreptul la concediu fără plată pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani. Cererea se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului.

Persoanele care în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul de un an obţin venituri supuse impozitului, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie beneficiază, opţional, oricare dintre părinţii copilului. Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum şi persoana care a fost numită tutore.

În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

Dreptul la concediul pentru creşterea copilului, începând cu ianuarie 2012, se acordă, pe bază netransferabilă, în situaţia în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile de acordare a acestuia, respectiv cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept, iar în situaţia în care o persoană nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.

Procedura de acordare se stabileşte prin ordin al ministrului Muncii.

Drepturile se acordă în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ o serie de condiţii, respectiv este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid, are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Drepturile reprezentând indemnizaţii şi stimulent de inserţie se stabilesc începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate dacă cererea este depusă în termen de 60 zile lucrătoare de la acea dată, începând cu data naşterii copilului dacă cererea este depusă în termen de 60 zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente, începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării dacă cererea este depusă în termen de 60 zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului ori de la data depunerii cererii pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste aceste termene.

Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în situaţia în care beneficiarii acestei indemnizaţii primesc diverse sume în baza legii, contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu.

Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţie, precum şi pe perioada concediului fără plată, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru aceste persoane se asigură de la bugetul de stat. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra cuantumului indemnizaţiei acordate.

Beneficiarul drepturilor este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.

Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap ori salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie. Interdicţia se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate. Aceste prevederi nu se aplică însă în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.

Drepturile pot fi urmărite silit în vederea recuperării sumelor încasate necuvenit cu acest titlu. Nivelurile drepturilor se pot actualiza, pe bază de hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii.

Declararea unor informaţii eronate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate sau declararea unor venituri mai mari decât cele reale, în scopul de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal.

Toare aceste prevederi sunt aplicabile şi tuturor categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În situaţia acestora, fondurile necesare plăţii drepturilor şi cheltuielile administrative se asigură din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Pentru perioada cât o persoană din această categorie beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, la stabilirea drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale se au în vedere 25% din câştigul salarial mediu brut lunar aferent perioadei respective.

Ordonanţa mai stabileşte că persoanele care au născut sau nasc până la 31 decembrie 2010 inclusiv, precum şi cele care au adoptat sau adoptă copilul, cărora li s-a încredinţat sau li se încredinţează copilul în vederea adopţiei sau care au sau vor avea copilul în plasament, în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist, ori care au fost sau urmează sa fie numite tutore până la această dată beneficiază de drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.

Începând însă cu 1 ianuarie 2011, pentru aceste persoane indemnizaţia de creştere a copilului se acordă în cuantum de 75% din media veniturilor nete lunare realizate în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului sau, după caz, anterioare adopţiei, încredinţării în vederea adopţiei, stabilirii măsurii plasamentului sau a plasamentului în regim de urgenţă sau a instituirii tutelei, dar nu mai puţin de 600 lei şi nu mai mult de 3.400 lei.

În preambului ordonanţei se arată că, în pofida unor uşoare îmbunătăţiri ale stării economice, condiţiile financiare se menţin în continuare dificile, activitatea economică din România înregistrată în ultimele luni fiind încă marcată de recesiune, şi că în vederea eficientizării programului de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserţie lunar, acesta a fost reanalizat ţinându-se cont de durata de acordare şi de principiile de finanţare din alte state membre ale Uniunii Europene care au indemnizaţii similare.

Situaţia economică actuală impune utilizarea eficientă a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare pentru asigurarea plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserţie lunar, rezultând necesitatea regândirii acestui program din punctul de vedere al perioadei de acordare, al condiţiilor de eligibilitate, precum şi al cuantumurilor acordate. Conform programului cuprinzător anticriză susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, măsurile luate de România trebuie să conducă la normalizarea condiţiilor financiare şi la pregătirea redresării economice, măsurile luate urmând a fi puse în aplicare începând cu luna ianuarie 2011, se mai arată în document.