Anularea sentinţei generalilor Stănculescu şi Chiţac, judecată în 17 noiembrie

Ulterior, în 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legală efectuată lui Athanasie Stănculescu, la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" din Bucureşti, la cererea instanţei, arăta că generalul nu are tulburări de natură a-i modifica capacitatea psihică, situaţie în care acesta poate răspunde penal pentru faptele sale.

Astfel, În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanţei supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă şi degradarea militară a lor, fiind găsiţi vinovaţi de acuzaţiile de omor deosebit de grav în dosarul revoluţiei de la Timişoara.

Hotărârea a fost contestată la completul de nouă judecători, care a soluţionat definitiv procesul.

Războiul din Ucraina, ziua 1141. SUA avertizează Rusia împotriva negocierilor „cu rea-credință” privind încetarea focului / Atac cu drone asupra orașului Dnipro

Poliția a dat 200 amenzi pentru viteză în 13 ore. Șofer prins cu 101 km/h în Sectorul 3

Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi.

Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi generalul Mihai Chiţac, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară.

În 16 octombrie, completul de nouă judecători al instanţei supreme a respins recursul generalilor faţă de condamnarea lor la 15 ani de detenţie, astfel că au rămas cu pedepsele stabilite de completul de trei judecători.

Hotărârea este definitivă.

În aceeaşi zi, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va lua în discuţie atât contestaţia în anulare înaintată de generalul (r) Stănculescu, cât şi a generalului (r) Chiţac, prin care cer anularea sentinţei dată de completul de nouă judecători al ICCJ.

Săptămâna trecută, în cazul generalilor, magistraţi militari au dispus efectuarea unor expertize medicale pentru a se stabili dacă cei doi pot suporta regimul de detenţie având în vedere că au 80 de ani şi ar suferi de anumite boli cronice.

În baza expertizelor medicale, magistraţii vor decide dacă întrerup sau nu executarea pedepselor generalilor.

În 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de reprimarea timişorenilor.

Instanţa supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au obţinut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joiţa Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare.

Fostul procuror general al României susţinea că hotărârile Curţii Supreme de Justiţie prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la câte opt ani de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice şi nelegale.

Acţiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condiţiile prevăzute de lege (deşi internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate şi avizate de Comisia de control şi avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condiţiile prevăzute de lege.

În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanţei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacţii negative din partea părţilor civile şi vătămate prezente în sala de şedinţă, care au susţinut că, după atâţia ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.