Pachetul a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul Millennium Building, lucrările pot continua

Procurorii au luat decizia în urma unei sesizări formulate de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti (ARCB), ai cărei reprezentanţi spuneau că lucrările pentru finalizarea Cathedral Plaza s-au făcut ilegal şi fără vreo autorizaţie valabilă de construcţie, potrivit unui comunicat de presă de joi al Millennium Building.

"Prin Rezoluţia 19591/P/2009 din data de 2 februarie 2011 Parchetul a constatat însă că Millennium Building Development nu a săvârşit nicio infracţiune, în ciuda acuzaţiilor formulate de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti în instanţă, susţinute prin declaraţii publice ale unor reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Bucureşti. Astfel, instanţa a constatat că în toată perioada în care s-au executat lucrări pe acest şantier au fost respectate în totalitate prevederile legii, iar autorizaţia în baza cărora acestea au fost desfăşurate este pe deplin valabilă. Aceeaşi rezoluţie a Parchetului prevede şi încetarea măsurii de oprire temporară a lucrărilor de construcţie", precizează sursa citată.

Procesul-verbal de recepţie a clădirii a fost încheiat în 28 octombrie, aceasta intrând în domeniul public.

"Acest verdict demonstrează din nou că acuzaţiile formulate la adresa companiei noastre au fost nefondate şi injurioase şi reprezintă o încercare de manipulare a opiniei publice. Verdictul dat de Parchet ne-a arătat că încrederea noastră în statul de drept din România este pe deplin justificată", au mai arătat reprezentanţii Millenium Building Development.

Pe de altă parte, reprezentanţii ARCB arată, într-un comunicat de presă de joi, că decizia Parchetului dovedeşte cât de puternică este corupţia în România, la toate nivelurile, mai ales atunci când sunt în joc zeci de milioane de euro.

Aceştia au mai precizat că imobilul este protejat politic şi că, în ciuda faptului că instanţele de judecată au constatat nelegalitatea autorizaţiei de construcţie, "procurorii s-au străduit exclusiv să valideze numai depoziţiile conducerii firmelor implicate în realizarea clădirii".

Reprezentanţii ARCB acuză procurorii de caz că au "îndepărtat toate probele" incriminatorii, deşi Curtea de Apel Suceava a stabilit irevocabil că autorizaţia de construcţie era expirată şi nelegală.

"Nici zecile de declaraţii, nici sutele de imagini fotografiate şi filmările care dovedesc executarea frenetică, cu zeci de muncitori, a lucrărilor în vederea finalizării unei construcţii ce nu avea şi nu are autorizaţie valabilă, («nu sunt de natură a crea convingerea că se efectuau lucrări de construire», se arată în rezoluţia primită), nici constatările inspectorilor Primariei Capitalei şi nici transmisiunile în direct ale televiziunilor nu au relevanţă pentru Parchetul Sectorului 1. Pentru procurori, doar un pretins proces verbal de recepţie a lucrărilor a cărui dată de întocmire este în mod vădit falsă, realizat în grabă între beneficiar şi constructor, cu largul concurs al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), însă fără participarea emitentului autorizaţiei, este suficient pentru a considera că nu există nici vinovăţie şi nici faptă penală", mai arată ARCB.

Arhiepiscopia precizează că "este ciudată" implicarea în acest caz a unor inspectori ISU, ale căror semnături apar pe procesul-verbal de recepţie, care ar fi fost încheiat în 21 octombrie, deşi respectivii inspectori menţionează că au obiecţiuni conform unei note din 28 octombrie "pe care refuză să o facă publică", deşi reprezentanţii ARCB au cerut să o vadă.

"Am solicitat DNA să monitorizeze activitatea persoanelor direct implicate, întrucât se încearcă să se dea legitimitate acestei clădiri. Chiar dacă Guvernul anunţă toleranţă zero la acte ilegale, această construcţie se pare că face excepţie de la intransigenţa clamată la posturile de televiziune. Reprezentanţilor de seamă ai investitorilor li se deschid uşile palatelor Administraţiei, iar Bisericii Catolice li se închid în permanenţă. Într-un moment, în care se discută intens intrarea României în Spaţiul Schengen, iar oficialii români încearcă să demonstreze că şi-au făcut lecţiile, aceasta situaţie nu va fi trecută cu vederea de cei care vor lua decizia finală", a spus Ieronim Iacob, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, citat în comunicatul de presă.

ARCB menţionează că este evident faptul că, pentru Parchet, nu contează hotărârea irevocabilă a Curţii de Apel Suceava, procesele câştigate de-a lungul a cinci ani de către Arhiepiscopie, interesul public susţinut prin declaraţiile primarului general, ministrului Culturii, reprezentanţilor Academiei Române, ONG-urilor, nici susţinerea Patriarhiei Române şi a Bisericii Armeneşti, nici preocuparea Parlamentului European şi a Vaticanului.

În 12 ianuarie, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o cerere în care solicită procurorilor anticorupţie să "monitorizeze" grupurile de interese care încearcă să salveze de la demolare Cathedral Plaza.

Purtătorul de cuvânt al ARCB, Ieronim Iacob, declara atunci că dezvoltatorii imobilului de birouri Cathedral Plaza au beneficiat "în permanenţă" de sprijinul unor grupuri de interese "cărora autorităţile statului fie le-au opus doar o rezistenţă formală, fie le-au răspuns prompt favorabil, dar în afara legii, la «solicitări»".

"Numai în acest mod a fost posibilă ridicarea construcţiei până la stadiul actual. Suntem informaţi că în acest moment, când s-a stabilit irevocabil de către Curtea de Apel Suceava că autorizaţia de construire este ilegală, ceea ce va atrage demolarea clădirii, grupurile de interese insistă să salveze cu orice preţ şi prin orice metode această construcţie ridicată ilegal. Este imperios necesar ca autorităţile în drept să monitorizeze activităţile acestor grupuri de interese şi legăturile pe care acestea le stabilesc în vederea atingerii scopului urmărit, anularea unei decizii judecătoreşti irevocabile şi salvarea sumelor de bani investite în această construcţie ilegală", spunea Iacob.

Curtea de Apel Suceava a admis revizuirea cauzei în dosarul Cathedral Plaza, astfel că a rămas valabilă decizia Tribunalului Dâmboviţa, care a confirmat nelegalitatea ridicării construcţiei din Bucureşti.

Reprezentanţii Millennium Building Development au anunţat contestarea sentinţei Curţii de Apel Suceava privind revizuirea cazului Cathedral Plaza şi intenţia de a recupera în instanţă daunele de peste 22 de milioane de euro.