DOCUMENT  Pacienţii cu forme grave de COVID, transferaţi în străinătate, se vor întoarce în ţară pe cheltuiala statului

Potrivit deciziei CNSU, pentru persoanele care au fost transferate în străinătate pentru că nu au putut primi tratament în România, este necesară susţinerea repatrierii pentru a se asigura întoarcerea în ţară.

„Cheltuielile de repatriere pentru persoanele externate presupun asigurarea transportului către România, inclusiv în situaţia în care se impune ca repatrierea acestora să fie asistată medical. În cazul persoanelor decedate, repatrierea presupune o serie de cheltuieli pe care le efectuează, de regulă, operatorii economici de pompe funebre, la care se pot adăuga şi alte cheltuieli conexe care trebuie efectuate în străinătate în scopul îndeplinirii formalităţilor de repatriere. În condiţiile în care cheltuielile anterior menţionate nu pot fi imputate persoanelor transferate sau aparţinătorilor, se impune crearea cadrului normativ necesar pentru ca Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, să fie în măsură să efectueze aceste cheltuieli”, arată CNSU.

În plus, în cazul persoanelor decedate, se impune asigurarea unui sprijin familiei prin acordarea suportului financiar necesar constând în plata cheltuielilor de repatriere a persoanei decedate în străinătate, respectiv pentru asigurarea realizării de către personalul consular al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare al formalităţilor procesului de repatriere.

Astfel, prin decizie a CNSU, se abilitează Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare din străinătate, să realizeze formalităţile consulare necesare pentru repatrierea, în România, a persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din străinătate.

MAE va asigura, în limita fondurilor bugetare aprobate, plata cheltuielilor de repatriere pentru transportul persoanelor care au fost externate în urma deciziei medicale de specialitate de la spitalul din străinătate, inclusiv în cazul în care se impune repatrierea asistată medical; pentru asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe perioada transportului, cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă medicală în regim de urgenţă etc; pentru transportul în România al persoanelor decedate în străinătate; precum şi pentru formalităţile specifice întreprinse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pentru procurarea de documente, care includ acte de stare civilă străine, traduceri, apostilare/supralegalizare, dacă autorităţile străine competente percep anumite taxe sau tarife.

Pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, Ministerului Afacerilor Externe, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.