Oamenii de ştiinţă spun că Epoca glaciară Marinoană a fost una dintre cele mai extreme din istoria planetei: gheţarii au rezistat timp de 15 milioane de ani. Studiul, publicat în revista
Nature Communications.
Dar noi dovezi colectate în districtul forestier Shennongjia din estul provinciei chineze Hubei sugerează că Pământul nu a fost complet îngheţat - cel puţin nu spre sfârşitul epocii glaciare. În schimb, existau mări de mică adâncime, pe baza unor mostre geologice care datează din acea perioadă.
„Am numit această epocă glaciară „Pământul bulgăre de zăpadă””, a declarat Thomas Algeo, profesor de Geosctiinţe la Colegiul de Arte şi Ştiinţe al Universităţii din Cincinnati, SUA. „Credeam că Pământul a îngheţat în întregime în timpul acestei lungi ere glaciare. Dar poate că a fost mai degrabă un „Pământ ca un bulgăre de zăpadă””.
Macroalge de peste 600.000 de milioane de ani
Oamenii de ştiinţă au găsit macroalge în şisturile negre care datează de peste 600 de milioane de ani. Această algă trăieşte pe fundul mării şi are nevoie de lumină de la soare pentru a transforma apa şi dioxidul de carbon în energie prin fotosinteză.
O echipă de geologi din China, Marea Britanie şi Statele Unite a efectuat o analiză izotopică şi a descoperit că toate condiţiile de habitabilitate în largul oceanului au fost mai generoase decât se credea anterior, oceanele aflate între tropice şi regiunile polare şi oferind refugiu pentru organisme unicelulare şi pluricelulare în timpul etapelor de declin ale erei glaciare.
„Prezentăm un nou model al Pământului bulgăre de zăpadă în care apa în stare lichidă a existat atât în oceanele de mică adâncime joasă, cât şi în cele de adâncime medie”, a spus autorul principal, Huyue Song de la Universitatea de Geoştiinţe din China.
Song a spus că era glaciară a cunoscut probabil mai multe intervale de îngheţ şi topire pe parcursul a 15 milioane de ani. Şi în aceste condiţii, viaţa ar fi putut persista. „Am constatat că glaciaţiunea Marinoan a fost dinamică. Este posibil să fi existat de mai multe ori condiţii potenţiale de apă la adâncimi mici sau medii”, conchide expertul.
În mod paradoxal, crede Algeo, aceste refugii ale vieţii au ajutat probabil la încălzirea planetei, punând capăt erei glaciare Marinoană. Algele din apă au eliberat în timp dioxid de carbon în atmosferă, dezgheţând treptat gheţarii. „Unul dintre mesajele generale de reţinut este cât de mult poate influenţa biosfera ciclul carbonului şi clima. Ştim că dioxidul de carbon este unul dintre cele mai importante gaze cu efect de seră. Aşadar, vedem cum schimbările în ciclul carbonului au un impact asupra climei globale”.
Algeo a declarat că studiul de faţă ridică întrebări tentante cu privire la alte ere glaciare, în special cea de-a doua, despre care oamenii de ştiinţă cred, de asemenea, că ar fi creat o glaciaţiune cvasi-totală a planetei. „Nu ştim cu siguranţă ce a declanşat aceste ere glaciare, dar bănuiala mea este că un rol important îl joacă organismele multicelulare care au eliminat carbonul din atmosferă, ceea ce a dus la „îngroparea” carbonului şi la răcirea Pământului”, a spus Algeo. „În prezent, eliberăm carbonul rapid şi în cantităţi uriaşe, iar acest lucru are un mare impact asupra climei globale”, conchide specialistul.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.