Pandemia de COVID-19 produce regrese majore în vaccinarea copiilor. Avertismentele OMS şi UNICEF

Această nouă serie de date privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea ţărilor.

Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce priveşte accesul la vaccinuri. Majoritatea acestor copii trăiesc în comunităţi afectate de conflicte, în localităţi izolate şi marginalizate ori în aşezări informale sau sărace în care se confruntă cu privaţiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale şi sociale esenţiale.

„În timp ce ţările solicită insistent să obţină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privinţa altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităţilor şi sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor şi să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.

Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, ţările din regiunile OMS Asia de Sud-Est şi Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate şi acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus faţă de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.

„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 şi perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieţi şi de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Chiar şi înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care şi epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat şi mai mult situaţia. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toţi, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situaţie nu trebuie să continue”.

Datele arată că ponderea copiilor neprotejaţi, şi anume copii care nu au primit cel puţin unele doze de vaccin, a crescut în ţările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.

Alimentată de insuficienţa finanţării, informaţii greşite privind vaccinurile, instabilitate şi alţi factori, o imagine îngrijorătoare apare şi în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, faţă de 91% în 2016.

În România, datele UNICEF şi OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinaţi. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizaţi cu prima doza. Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinaţi), o scădere de un procent faţă de anul pre-pandemic anterior. O creştere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternităţi), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinaţi.

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive şi poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulţi ani. Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecţia împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinşi în schemele de vaccinare) şi insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative şi mult personal pentru reacţia la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părţi ale lumii. În unele ţări, clinicile au fost închise sau au funcţionat cu program redus, iar oamenii au fost reticenţi să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăţi în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină şi a perturbării transporturilor.

„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină şi expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance. „Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecinţele pandemiei de COVID-19 să fie reapariţia rujeolei poliomielitei şi a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toţii şi să ajutăm ţările să învingă COVID-19, asigurând acces global şi echitabil la vaccinuri, dar şi să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătăţii şi bunăstării a milioane de copii din întreaga lume şi a comunităţilor din care fac parte depinde de acest demers”.

Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecţiei cu papilomavirus uman (HPV) - care protejează ulterior în viaţă fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea şcolilor. Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din ţările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.

Agenţiile colaborează cu statele şi partenerii pentru a îndeplini ţintele ambiţioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmăreşte realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esenţiale, înjumătăţirea numărului copiilor complet nevaccinaţi (copii cu „zero doze”) şi sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieţi, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în ţările cu venituri mici şi medii.