Pandemia de COVID a schimbat personalitatea oamenilor, sugerează un studiu

Până acum, psihologii nu au reuşit să găsească o legătură între evenimentele stresante colective, precum cutremurele sau uraganele, şi schimbarea personalităţii. Cu toate acestea, ceva legat de pierderile suferite sau pur şi simplu de lunga izolare socială pare să fi avut un impact, notează The Guardian.

"Adulţii mai tineri au devenit mai morocănoşi şi mai predispuşi la stres, mai puţin cooperanţi şi mai puţin încrezători", potrivit autorilor studiului, conduşi de profesoara Angelina Sutin de la Florida State University College of Medicine.

Cercetătorii au evaluat personalitatea a 7.109 de persoane înscrise în studiul online Understanding America Study. Evaluarea s-a făcut în diferite momente, înainte şi în timpul pandemiei. Participanţii au participat la câte un test de personalitate utilizat pe scară largă care măsoară cinci trăsături - neuroticism, extraversiune, deschidere, agreabilitate şi conştiinciozitate.

Participanţii, cu vârste cuprinse între 18 şi 109 ani, au participat la teste înainte de pandemie, la începutul şi mai târziu în timpul pandemiei, cu o medie de trei teste per participant.

În timpul primei faze a pandemiei (din martie până în decembrie 2020), personalitatea a fost relativ stabilă, cu un mic declin al neuroticismului în comparaţie cu perioada pre-pandemică, în condiţiile în care COVID chiar "oferea un motiv" pentru sentimentele de anxietate, iar oamenii nu dădeau vina pe propria dispoziţie.

Declinul neuroticismului a dispărut până în a doua jumătate a pandemiei (2021-2022) şi a fost înlocuit de scăderi ale extraversiunii, deschiderii, agreabilităţii şi conştiinciozităţii în comparaţie cu personalitatea de dinainte de pandemie. Adulţii tineri au prezentat cele mai mari schimbări, în timp ce grupul de adulţi mai în vârstă nu a avut schimbări semnificative în trăsături.

Potrivit autorilor, personalitatea tinde să fie mai maleabilă la adulţii mai tineri şi este posibil ca pandemia să fi avut, de asemenea, un impact mai puternic asupra acestui grup de vârstă.

"Deşi pandemia a fost stresantă pentru toată lumea, ea a perturbat sarcinile adulţilor tineri, cum ar fi şcoala şi tranziţia către muncă, precum şi faptul de a fi sociabil şi de a dezvolta relaţii", a declarat Sutin: "Este o speculaţie, deoarece nu am măsurat motivele acestei schimbări, dar este posibil ca această perturbare să fi avut un impact mai mare asupra adulţilor mai tineri, deoarece aceste sarcini sunt foarte importante pentru acest grup de vârstă".

Cercetătorii vor continua să monitorizeze grupurile pentru a vedea dacă schimbările de personalitate sunt temporare sau durabile.

Descoperirile sunt publicate în revista „Plos One”.