Parada de 1 Decembrie 2019 VIDEO. Cele mai importante momente de la defilarea militară de la Arcul de Triumf

Parada de 1 Decembrie 2019, cronologia evenimentelor live-text.

Update ora 12.40 Parada militară de 1 Decembrie s-a încheiat în Capitală.

Update ora 11.20 Parada militară naţională de 1 Decembrie din Bucureşti a fost deschisă şi anul acesta de aviaţia militară, tot aviaţia urmând să fie cea care "închide" evenimentul.

Dispozitivul de zbor a fost deschis de un elicopter IAR 330 Puma din dotarea Bazei 90 Aeriene, care a purtat drapelul naţional, simbol al unităţii naţiunii române.

A urmat o formaţie de 3 elicoptere IAR 330 Puma din dotarea Bazei 90 Aeriene, o formaţie de 3 elicoptere IAR 330 Puma Socat din dotarea Bazei 95 Aeriene Bacău. Citeşte continuarea...

Update ora 11.10 Pe timpul intonării Imnului Naţional al României, în semn de salut, au fost executate 21 de salve de tun de către bateria „Salve” a Brigăzii 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”, comandată de locotenentul Mihai Nicolae.

Salvele de tun au fost executate de militarii ai brigăzii cu tunurile din dotare, tunuri de calibrul 76 mm, model 1942, folosind muniţie de manevră. Tradiţia executării salvelor de tun se pare că îşi are originea într-un vechi obicei marinăresc ce semnifica intenţiile paşnice.

Astfel, în secolul al XIV-lea, navele care se apropiau de un port străin, după ce intrau în raza tunurilor de pe uscat, îşi descărcau tunurile proprii trăgând aceste salve. Astfel, îşi dovedea bunele intenţii, deoarece nu avea cum să-şi reîncarce tunurile la timp, înainte de a intra în bătaia tunurilor de pe uscat. Astăzi, salvele de tun au devenit o formă de omagiere a unor evenimente istorice sau personalităţi, ca parte a protocolului organizat de state cu diferite ocazii.

Update ora 11.00 Parada de Ziua Marii Uniri a început în Capitală 

Update ora 10.30 Mihai Alexandru Rădoi este cel mai tânăr patron al unei echipe de fotbal din Anglia. Are 18 de ani şi deţine Chingford United FC, formaţie înscrisă în divizia a 13-a. A plecat din Târgu Jiu în 2007, împreună cu părinţii, dar este convins că, într-o zi, se va întoarce în România. Citeşte continuarea...

Update ora 09.40 Ludovic Orban a transmis, duminică, un mesaj de Ziua Naţională, în care apreciează că sărbătorim ”cu împlinirea faptului că am reuşit să lăsăm în urmă, prin vot, ceea ce a frânat progresul pe care ni l-am dorit după căderea comunismului” şi că ”avem acum şansa reală să schimbăm lucrurile în bine”. Citeşte continuarea...

Update ora 09.30 Lăsată fără vedere de o tumoră pe creier, Ecaterina nu a vrut să ajungă ”un asistat social depresiv”. A fost admisă cu media 9,92 la Psihologie. Citeşte continuarea...

Update ora 09.00 Militarii români aflaţi în teatre de război au transmis mesaje de Ziua Naţională. Unii dintre ei sărbătoresc şi ziua lor de naştere, iar alţii, ziua unor rude rămase în ţară. Toţi spun într-un glas : „La mulţi ani, România! Sunt mândru că sunt român”. Citeşte continuarea...

Update ora 08.45 Peste 50.000 de oameni sunt aşteptaţi duminică la Alba Iulia, la festivităţile organizate de Ziua Naţională. Programul evenimentelor cuprinde ceremonii militare, tradiţionalul moment al primirii soliilor Cetăţilor de Scaun, o paradă militară, concerte şi un spectacol de artificii. Citeşte continuarea...

Update ora 08.30 Povestea lui Bashar Molhem, sirianul ajuns politician şi consilier în Cluj. Bashar Molhem are 28 de ani şi este de origine siriană, dar a ajuns în România când avea doar 7 ani. Devenit politician şi consilier local în Cluj-Napoca, acesta vorbeşte despre mândria de a se simţi acasă, de a fi cetăţean român cu toate drepturile pe care i le conferă acest statut. Citeşte continuarea...

Update ora 08.00 În timp ce în ţară militarii survolează Arcul de Triumf, de Ziua Naţională, la aproape 5.000 de kilometri distanţă, în Mali, 120 de soldaţi români zboară peste deşert, în zone de război. Fac parte din Carpathian Pumas, detaşamentul din Mali, care desfăşoară misiuni sub egida ONU. Citeşte continuarea...

Update ora 07.30 Comandantul paradei militare naţionale din Bucureşti este anul acesta generalul-maior Vasile Toader, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării. El a fost primul ofiţer român decorat cu medalia NATO pentru Serviciu Merituos, în anul 2005. Citeşte continuarea ...

Aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dintre care 500 militari din 21 de ţări aliate sau partenere, şi aproximativ 200 de mijloace tehnice vor participa duminică, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada Militară Naţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.

Pe timpul intonării Imnului Naţional al României, în semn de salut, se vor executa douăzeci şi una de salve de tun de către bateria „Salve” a Brigăzii 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”. Salvele de tun sunt executate de militarii ai brigăzii cu tunurile din dotare, tunuri de calibrul 76 mm, model 1942, folosind muniţie de manevră. Tradiţia executării salvelor de tun se pare că îşi are originea într-un vechi obicei marinăresc ce semnifica intenţiile paşnice. În secolul al XIV-lea, navele care se apropiau de un port străin, după ce intrau în raza tunurilor de pe uscat, îşi descărcau tunurile proprii trăgând aceste salve. Astfel, îşi dovedea bunele intenţii, deoarece nu avea cum să-şi reîncarce tunurile la timp, înainte de a intra în bătaia tunurilor de pe uscat.

Detaşamentele de militari străini vor fi din Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina şi SUA.

Peste 50 de aeronave sunt aşteptate să evolueze la parada militară de Ziua Naţională a României, dar acest lucru depinde de condiţiile meteorologice de duminică, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

O paradă militară şi ceremonii dedicate Zilei Naţionale vor avea loc şi la Alba Iulia, unde va merge şi premierul Ludovic Orban, alături de membri ai cabinetului său. Aproximativ 1.000 de militari, între care şi un detaşament din Polonia, vor participa la parada de 1 Decembrie la Alba Iulia. Pe străzile din oraş vor defila inclusiv noile transportoare Piranha.

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.  Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România.
 

Ziua Naţională a Românie. Marea Unire de la 1918

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
 

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României
 

Anterior, în perioada 1866 - 1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 şi 1989, pe 23 august.

Deoarece prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forţată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.