„Parcă aş ronţăi ceva!”. Cum să faci diferenţa între senzaţia de foame şi pofta de ceva bun

  • Deseori nu realizăm dacă ce simţim e foame sau doar poftă de ronţăit.
  • Nu trebuie să ne punem pofta-n cui, ci să conştientizăm starea pe care o avem în acel moment.
  • Mihaela Bilic, nutriţionist, vine cu o serie de sfaturi pentru „ronţăitorii” de serviciu.
Urmărește
1084 afișări
Imaginea articolului „Parcă aş ronţăi ceva!”. Cum să faci diferenţa între senzaţia de foame şi pofta de ceva bun
Foame sau poftă? Cum ne educăm pornirile, simţurile şi obiceiurile, astfel încât să evităm mâncatul în exces?
 
„Simţiţi brusc nevoia să deschideţi frigiderul sau dulapurile şi să căutaţi ceva de mâncare? Respiraţi câteva secunde şi acordaţi-vă timpul de a analiza această pornire, pentru că nu e întotdeauna legată de o nevoie de nutrienţi. Gustările prea dese şi ronţăielile dintre mese sunt vinovate de apariţia kilogramelor în plus, deci trebuie să învăţăm să facem diferenţa între foamea adevărată şi pofta de ceva bun. Doar aşa, după ce ne identificăm corect nevoile, putem decide dacă e cazul să mâncăm sau nu. Fără sentiment de vină şi fără riscul să ne îngrăşăm”, explică nutriţionista Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.
 
Specialista propune o serie de întrebări/ teme la care să ne gândim ori de câte ori ne vine poftă de ronţăit. 
  •  Când a fost ultima masă? 
Depinde de momentul de trezire şi micul dejun. „V-aţi trezit cu noaptea în cap şi aţi luat micul dejun la 6:00, iar la 11:00 vă loveşte dorinţa de a mânca? Înseamnă că e foame adevărată şi e normal să simţiţi asta dacă au trecut 4-5 ore de la ultima masă. Orice senzaţie alimentară apare la 1-2 ore după ce aţi mâncat, nu e foame adevărată!”, spune Bilic. 
  • Mi-e foame sau simt nevoia să mă calmez, să mă liniştesc?
Mâncatul pe fond nervos poate fi stopat.  „De multe ori situaţiile stresante, starea de agitaţie, anxietatea şi nemulţumirea pot genera pulsiuni alimentare. Mâncarea calmează şi înlătură energia negativă, ba ţine loc chiar şi de afecţiune. Dacă aveţi poftă de ceva dulce, iar o supă de legume nu vă satisface, înseamnă că nu e foame adevărată!”, arată experta.
  • Mă plictisesc?
„Pe lângă efectul antistres, mâncarea umple timpul într-un mod plăcut atunci când nu avem nimic de făcut sau, şi mai bine, atunci când avem activităţi neplăcute de făcut. E un fel de evadare, de uitare, de evitare… Atunci când mâncăm ne e bine, chiar dacă asta durează doar câteva minute. Însă cu siguranţă nu e vorba de foame.”
  •  Sunt obosit/ă?
„Epuizarea fizică şi oboseala psihică pot provoca nevoia de a mânca pentru a compensa această stare de energie scăzută. Avem de obicei poftă de zahăr sau grăsimi, adică produsele care conţin calorii multe sau cresc rapid glicemia. Nu alimentele rezolvă astfel de situaţii, ci odihna, relaxarea şi o agendă de sarcini mai puţin încărcată”.
  • Zi încărcată sau muncă prelungită? 
„Dacă masa de prânz este în jur de 13:00 şi cina târziu spre ora 20:00, când ajungeţi acasă, e normal ca pe la 16:30-17:00 să vi se facă foame. O resimţiţi ca o durere de cap, o scădere a puterii de concentrare sau doar o stare de slăbiciune. E vorba de foame şi vă puteţi autoriza o gustare (un iaurt, un fruct, câteva migdale sau un sandviş mic)”, mai explică experta.
  • Sport intens sau activitate fizică neobişnuită?
Orice efort fizic presupune un consum de energie suplimentar pe care corpul îl percepe şi care trebuie acoperit/restabilit, mai spune nutriţionista. „Deci atenţie, mişcarea nu slăbeşte decât în condiţiile în care nu mâncăm după efort…chiar dacă ne este foame cu adevărat!”, punctează Bilic.
  • Sunt tentat/ă de ceva apetisant?
Nevoia de a mânca care a fost indusă de stimuli externi (vizuali şi/sau olfactivi) nu este niciodată foame, ci doar poftă, arată specialista. Aceasta spune că este normal să fim pofticioşi dacă trecem pe lângă o cofetărie de unde vine miros de prăjituri, aşa că e important să evităm, pe cât putem, astfel de zone.
  • M-a lovit foamea brusc?
„Nevoia de a ronţăi se instalează abrupt, te loveşte prin surprindere, în schimb ce foame adevărată are nevoie de timp ca să apară, se instalează progresiv. Dacă ar fi să dăm o notă pe o scară de la 1 la 10, senzaţia de foame evoluează de la minim la maxim într-un interval de 4-6 ore. Foame adevărată înseamnă nota 6 şi necesită un timp de aşteptare de măcar 3 ore de la ultima masă. În schimb pofta apare subit, mai degrabă emoţionale decât nutriţionale. 
Pare complicat să facem diferenţa dintre foame şi poftă? Eu zic că nu. Însă de multe ori suntem prea impulsivi şi prea grăbiţi să mâncăm, chiar dacă ştim cu siguranţă că nu e foame adevărată!”, conchide Bilic.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici