Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale a fostului ministru al Educaţiei Liviu Pop, în cazul conflictului de interese

Procurorii au apreciat că în această cauză nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Contactat de MEDIAFAX, Liviu Pop nu a dorit să comenteze informaţia, arătând că va prezenta lămuriri la momentul oportun.

Fostul ministru a fost reprezentat juridic de către casa de avocatură "Boştină şi Asociaţii".

Contactat de MEDIAFAX, Ovidiu Constantinescu, PR Manager la casa de avocatură, a refuzat să comenteze decizia Parchetului, precizând că toate explicaţiile vor fi prezentate de către Liviu Pop.

Ulterior, casa de avocatură a transmis un comunicat în care arată că l-a asistat pe fostul ministru al Educaţiei Liviu Marian Pop în ancheta ANI şi confirmă că Parchetul de pe lângă ICCJ a dispus neînceperea urmăririi penale.

"În urma solicitărilor venite din partea presei, casa de avocatură Boştină şi Asociaţii confirmă că l-a asistat pe domnul Liviu Marian Pop, fost ministru interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi actual senator în Parlamentul României, atât în derularea verificărilor efectuate de Agenţia Naţională de Integritate, cât şi ulterior în faţa reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Parchetul a fost sesizat prin adresa nr.51086/G/1I/9.11.2012 emisă de Agenţia Naţională de Integritate (A.N.l.) care a susţinut faptul că a identificat elemente de încălcare a legislaţiei penale sub aspectul posibilei săvârşiri a infracţiunilor prevăzute de art.2531  alin.1 Cod penal şi art.248 Cod penal", se arată în comunicat.

Avocaţii precizează că, în cauză, Parchetul de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat soluţia dispusă în dosarul nr. 48/P/20l3, dispunând "neînceperea urmăririi penale deoarece nu există întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni".  În aceeaşi cauză, faţă de infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art.248 Cod penal aceeaşi soluţie, "de neînceperea urmăririi penale deoarece nu există întrunte elementele constitutive ale acestei infracţiuni", fusese dispusă anterior de DNA.

"Această decizie nu mai poate fi atacată de către Agenţia Naţională de Integritate, fiind astfel irevocabil infirmate concluziile raportului de evaluare al ANI:, afirmă, în comunicat, Ovidiu Mihuţ, avocat partener în cadrul casei de avocatură Boştină şi Asociaţii, cel care a condus echipa de avocaţi implicaţi în acest caz.

În noiembrie 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a reclamat la Parchetul instanţei supreme pe Liviu Pop, întrucât, în calitate de ministru interimar al Educaţiei, ar fi avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, unde a fost secretar general anterior preluării portofoliului ministerial.

ANI preciza că a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie penală şi indicii de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în cazul lui Liviu Pop, care atunci era ministru delegat pentru Dialog Social în cadrul Ministerului Muncii.

În 15 mai 2012, Liviu Pop a fost desemnat în funcţia de ministru interimar al Educaţiei, iar în perioada 1 decembrie 2007-17 mai 2012, Pop a fost secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Ulterior numirii în funcţia de ministru al Educaţiei, Liviu Pop a emis Ordinul 4271/29 mai 2012 de modificare a Ordinului comun 4576/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal din învăţământul preuniversitar de stat, prin care nu se mai permitea reţinerea cotizaţiei sindicale de către unitatea de învăţământ, ordin contestat în instanţă de federaţiile sindicale din învăţămant, inclusiv de FSLI, instanţele de judecată pronunţându-se în sensul menţinerii ordinului comun ca fiind temeinic şi legal, mai arăta ANI.

Astfel, potrivit ANI, Liviu Pop, în calitate de ministru interimar al Educaţiei, ar fi avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani.

Agenţia Naţională de Integritate a sesizat atunci Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibila comitere a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice de către Liviu Pop.

Totodată, ANI anunţa în 9 noiembrie 2012, prima zi a campaniei pentru alegerile parlamentare, că a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către Liviu Pop.

Acesta a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea raportului ANI din 9 noiembrie, instanţa respingând solicitarea în 20 februarie, considerând că este inadmisibilă. Decizia a fost contestată de Liviu Pop la instanţa supremă, urmând să fie judecată în 7 martie 2014.

În iunie, Liviu Pop a fost audiat la Parchetul instanţei supreme, declarând că le-a spus procurorilor de ce a emis ordinul şi ce a stat în spatele actului.

Liviu Pop a arătat că "este legat de plângerea ANI în legătură cu ordinul emis în calitatea sa de ministru, privind plata cotizaţiei de sindicat pentru sindicalişti".

"Este o procedură internă ce trebuia făcută. Eu nu le-am spus nimic nou procurorilor faţă de ce am spus la ANI când am fost chemat. Le-am spus de ce am emis ordinul, ce are în spate acest ordin şi care au fost paşii urmaţi. Nu am comis nicio ilegalitate, acela fiind un ordin comun semnat de trei miniştri", a mai spus Pop.

Acesta a precizat că actul normativ "era un ordin comun şi a fost emis în baza unei sentinţe a unei curţi de apel, acesta fiind în prezent abrogat, deci nu mai este valabil". Pop a menţionat că ordinul a fost elaborat pentru profesorii care se aflau în sindicate.