Parchetul închide dosarul lui Radu Mazăre, acuzat că a purtat însemne naziste

Decizia autorităţilor române de a închide dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, era cercetat pentru că a purtat o uniformă a Wehrmacht-ului la o prezentare de modă reprezintă un mare pas înapoi, arată Centrul pentru Monitorizarea şi Combaretea Antisemitismului (MCA) România.

ONG-ul precizează că a fost informat, marţi, de către procurorul general al României, despre faptul că s-a dat "o nouă decizie" de clasare a dosarului lui Radu Mazăre.

"MCA România îşi exprimă profunda îngrijorare şi groază privind această recentă decizie a autorităţilor române. Decizia reprezintă un mare pas înapoi de la progresul înregistrat de România când şi-a asumat responsabilitatea uciderii evreilor, pe timpul regimului Antonescu, şi când s-a adoptat Legea 107/2006, privind interzicerea afişării simbolurilor naziste în public", se arată într-un comunicat de presă de miercuri al organizaţiei.

Reprezentanţii centrului mai spus că decizia, dată la o săptămână după publicarea raportului Departamentului de Stat al SUA şi la 16 luni de la producerea evenimentului, arată că investigaţia în acest caz a fost "doar de ochii lumii". Aceştia adaugă că, astfel, neo-naziştii şi fasciştii din România vor fi încurajaţi să ignore legislaţia în vigoare şi să poarte uniforme şi simboluri naziste, recurgând şi la violenţă în spaţiul public.

"Este o decizie care jigneşte profund memoria victimelor Holocaustului, ucise de oameni îmbrăcaţi în aceeaşi uniformă ca cea purtată de Radu Mazăre şi fiul său", precizează sursa citată.

În urma acestei decizii, MCA România a trimis procurorului general al României un protest faţă de "această decizie scandaloasă", exprimându-şi refuzul de a o accepta ca fiind definitivă.

Prima decizia de neîncepere a urmăririi penale în cazul Mazăre a fost dată în 26 ianuarie, în 3 februarie 2010 infirmându-se din oficiu soluţia "ca fiind nelegală şi neîntemeiată".

Închiderea dosarului în care primarul Constanţei era acuzat că a purtat o uniformă a Wehrmacht-ului la o prezentare de modă a fost motivată prin faptul că ţinuta nu avea "nimic de-a face cu nazismul", însă, în martie 2010, procurorul general al Parchetului Curţii constănţene de Apel a infirmat soluţia.

Procurorul general la Parchetulului Curţii de Apel Constanţa, Adina Florea, a constatat că nu au fost administrate probe, desfiinţând aspectele reţinute de subalternul său, care şi-a motivat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Mazăre, invocând faptul că "ţinuta purtată de Radu Ştefan Mazăre la show-ul la care a participat era o simplă imitaţie a uniformelor militare din perioada anilor celui de-al doilea Război Mondial care, din punct de vedere strict al designului, nu are nimic de a face cu nazismul", declarau, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Radu Mazăre a fost cercetat pentru atentat asupra unei colectivităţi (articolul 161 Cod penal); subminarea puterii de stat (art. 162 Cp); infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin (art.171 Cp); instigarea la discriminare (art. 317 Cp); ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (art. 321 Cp); instigarea publică şi apologia infracţiunilor (art. 324 Cp); constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob, aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii având acest caracter (art. 3 alin. 1 şi 2 din OUG 31/2002); răspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe precum şi deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, a unor astfel de simboluri (art. 4 alin. 1 din OUG 31/2002); utilizarea în public a simbolurilor fasciste (art. 4 alin. 2 din OUG 31/2002); promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (art. 5 alin. 1 din OUG 31/2002).

În cazul Mazăre, procurorul Gigel Alexandru (revocat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru deficienţe manageriale şi repus în funcţia de procuror general adjunct la PCA Constanţa, după ce a câştigat procesul la instanţa supremă - n.r.) a decis neînceperea urmăririi penale pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.

Soluţia lui Alexandru a fost infirmată de şeful său, fiindu-i comunicată procurorului de caz.

În conţinutul actului procedural de soluţionare a dosarului 666/P/2009 al Parchetului Curţii de Apel Constanţa s-au făcut consideraţii de ordin teoretic despre infracţiunile supuse analizei penale.

Cercetările au început în dosar după ce revoluţionarul Pompiliul Alămoreanu şi Marius Ştirbu au sesizat Parchetul instanţei supreme.

Cele două părţi nu au fost audiate în dosar şi, deşi procurorul de caz a solicitat Primăriei municipiului Constanţa să pună la dispoziţie programul organizării evenimentului Mamaia Milano Nights, unde a participat primarul Mazăre, şi actele aferente deţinute de primărie, în calitate de organizator al evenimentului, Parchetul nu a primit vreun răspuns.

Procurorul general al PCA Constanţa a constatat că pe parcursul urmăririi penale efectuate în cauză nu au fost respectate două dintre regulile de bază ale procesului penal, prevăzute de articolele 3 şi 4 din Codul procedură penală, fiind ignorate, în egală măsură, prevederile articolului 202 din Codul de procedură penală referitoare la rolul activ al organelor de urmărire penală.

"Raportat la infracţiunile sesizate, organele judiciare aveau obligaţia legală să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului şi, pentru aceasta, în mod incontestabil, trebuiau să manifeste rol activ în desfăşurarea procesului penal. Pasivitatea manifestată cu prilejul soluţionării cauzei şi utilizarea în argumentarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, în exclusivitate, a unor articole de presă nu sunt de natură să contribuie la aflarea adevărului cu privire la faptele şi la împrejurările cauzei. Presa nu se poate substitui organelor judiciare existând, cel mult, posibilitatea să reflecte o reacţie faţă de fapte şi împrejurări aduse în atenţia opiniei publice. Argumentarea inexistenţei unor infracţiuni prin invocarea unui articol de presă excede cadrul procesual penal în care ar fi trebuit să se desfăşoare activităţile judiciare în vederea soluţionării dosarului penal 666/P/2009", se arată în motivarea deciziei sale procurorul general, remisă părţilor.

În opinia sa, în contradicţie cu adevărul istoric, procurorul Alexandru a decis că Mazăre ar fi purtat o simplă imitaţie a uniformelor militare germane din perioada anilor celui de-al doilea Război Mondial, uniformă care nu ar fi avut nimic de a face cu nazismul.

Termenul Wehrmacht a fost utilizat înainte de apariţia Partidului nazist pentru a desemna forţele armate ale Germaniei aparţinând Wehrmacht-ului. În 1935, Armata germană a fost redenumită oficial din Reichswehr în Wehrmacht rămânând cu acest nume până în anul 1945, odată cu capitularea Germaniei şi încheierea celui de-al doilea război mondial. Aflată sub forţele de ocupaţie ale Aliaţilor, Republica Federală Germania şi-a reorganizat forţele militare între 1949 şi 1955 dându-le denumirea generalizată de Bundeswehr (Apărarea Federaţiei) care se păstrează până astăzi, argumentează şeful PCA Constanţa.

Semnul Wehrmacht-ului era o versiune stilizată a Crucii de Fier, aşa numita Balkenkreuz şi care a fost şi pe uniforma purtată de Radu Mazăre, mai arată sursa citată.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Wehrmacht-ul a comis numeroase crime de război: bombardamente de tip terorist ale oraşelor deschise; masacre ale civililor; execuţii sumare ale comisarilor politici sovietici conform ordinului special emis de Hitler; execuţii ale prizonierilor de război şi ale civililor ostateci ca represalii pentru activitatea partizanilor din teritoriile ocupate. Pe cale de consecinţă, termenul Wehrmacht şi-a pierdut semnificaţia iniţială generalizată, în zilele noastre el fiind asociat cu Germania nazistă şi cu perioada celui de-al doilea război mondial. Totodată, înşişi istoricii germani, mai ales cei ai deceniilor 1970 şi 1980, au fost de acord că Wehrmacht-ul a acţionat de multe ori ca organizaţie criminală, în special pe frontul de Est în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel, din punct de vedere istoric, apariţia făptuitorului într-o uniformă aparţinând forţelor armatei Germaniei din timpul celui de-al doilea război mondial este asociată, indiscutabil, perioadei naziste şi nazismului, notează magistratul.

În argumentarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, procurorul Gigel Alexandru a mai susţinut faptul că mesajul transmis de făptuitor se referea la mareşalul Erich von Manstein, pe care Tribunalul de la Nurnberg l-a convocat ca martor, nu ca acuzat.

"Mareşalul german Erich von Manstein nu a avut niciodată probleme în Germania, iar după război, din cauza marii sale influenţe şi a competenţei sale, a fost apreciat ca fiind şeful neoficial de stat major al armatei germane. Pentru respectarea adevărului istoric, trebuie precizat că mareşalul Erich von Manstein şi-a dovedit ingeniozitatea cu prilejul organizării planului pentru invazia Franţei, a primit controlul unor armate din Crimeea şi Leningrad, înainte de a deveni comandantul Grupului de Arme Sud. După război, un tribunal britanic l-a condamnat la 18 ani închisoare pentru crime de război în anul 1949, fiind eliberat după patru ani, din cauza unor probleme medicale", explică procurorul general constănţean.

În ceea ce priveşte "interesul" lui Mazăre pentru omagierea personalităţii unui mareşal al armatei naziste, magistratul a apreciat că existau numeroase modalităţi de manifestare a acestui interes "fără ca aceste acţiuni să declanşeze reacţii atât de puternice din partea opiniei publice".

"Din punct de vedere procedural penal, modalitatea concretă în care s-a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale reflectă faptul că nu s-au stabilit limitele în care ar fi trebuit să se efectueze actele premergătoare începerii urmăririi penale, întrucât s-au făcut referiri generice la fiecare infracţiune sesizată, fără să se stabilească în limitele cărui text legal se cantonează acţiunile lui Radu Mazăre", mai arată sursa citată.

Mai mult, organul judiciar avea obligaţia să solicite punctul de vedere al guvernului străin vizat în plângerea penală formulată de Alămoreanu Pompiliu şi să procedeze în consecinţă.

În final, cazul Mazăre a fost închis, soluţia fiind comunicată, marţi, MCA România.