Parcul Natural Porţile de Fier poate deveni a doua rezervaţie a biosferei după Delta Dunării

Secretarul de stat responsabil de Biodiversitate a precizat că iniţiativa declarării Parcului Natural Porţile de Fier rezervaţie a biosferei a aparţinut profesorului Ioan Jelev, preşedinte al Comitetului Naţional Român MAB (Man and the Biosphere Programme) - UNESCO.

Documentaţia necesară a fost elaborată timp de doi ani, şi trimisă, pe 30 septembrie, la UNESCO, care a aprobat declararea parcului rezervaţie a biosferei.

Promovarea şi transmiterea la UNESCO - Paris a documentaţiei reprezintă prima etapă procedurală (cea internaţională) din cele două necesare declarării unei rezervaţie a biosferei. Cea de a doua etapă, naţională, are loc după aprobarea documentaţiei de către UNESCO şi constă în promovarea hotărârii de guvern pentru declararea rezervaţiei biosferei.

Astfel, după ce va primi comunicatul oficial de la UNESCO, Ministerul Mediului va promova un proiect de hotărâre pentru ca Parcul Natural Porţile de Fier să capete statut de rezervaţie a biosferei.

Acest statut îl are în România numai Delta Dunării.

Înainte de 1989 au mai fost declarate rezervaţii ale biosferei şi Pietrosul Rodnei şi Munţii Retezat, însă ele nu au mai îndeplinit noile criterii pentru a păstra acest statut, din cauza absenţei aşezărilor umane, a precizat Jugănaru.

Totodată, secretarul de stat în Ministerul Mediului subliniază că acest statut poate conduce la creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii pentru comunităţile locale aflate pe teritoriul rezervaţiilor biosferei.

"O rezervaţie a biosferei favorizează dezvoltarea durabilă prin echilibrul asigurat între preocupările pentru protecţia mediului, protecţia socială şi culturală, păstrarea tradiţiilor şi activitatea economică. Prezenţa aşezărilor umane în interiorul rezervaţiilor biosferei constituie o particularitate dar şi obligativitate care nu se regăseşte în cadrul rezervaţiilor naţionale. În multe astfel de rezervaţii, comunităţile locale au câştigat enorm în urma promovării produselor locale sub eticheta şi sigla rezervaţiei biosferei", spune Anne Jugănaru.

Odată cu declararea ca rezervaţie a biosferei a Parcului Natural Porţile de Fier, vor apărea o serie de alte consecinţe favorabile, printre care: beneficii aduse comunităţilor locale prin desfacerea produselor specifice zonei sub sigla noii rezervaţii, dezvoltarea turismului şi încurajarea conservării tradiţiilor culturale şi populare ale zonei sub egida UNESCO, perspectiva dezvoltării cooperării cu Republica Serbia, prin crearea în viitor a unei rezervaţii a biosferei transfrontiere, similară Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în contextul în care partea sârbă a instituit un regim de protecţie şi conservare a naturii în cadrul Parcului Naţional Djerdap (care formează împreună cu Parcul Natural Porţile de Fier un ecositem unitar), şi crearea premiselor punerii în aplicare şi a altor importante convenţii internaţionale din domeniul ocrotirii mediului înconjurător (Convenţia Ramsar, Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului natural universal etc.).

La nivel internaţional sunt prevăzute şase categorii de arii protejate, preluate şi în legislaţia naţională: rezervaţiile ştiinţifice, ca Gemenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de Academia Română, parcurile naţionale, care au o zonă - nucleu, de maximă protecţie, înconjurată de o zonă - tampon, unde se pot practica o serie de activităţi, cu restricţii, monumente ale naturii, ca Babele, care ocupă suprafeţe mici şi au grad maxim de protecţie, rezervaţiile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie protejate, dar nu îngrădite, parcurile naturale, unde scopul principal este conservarea peisajului, din care pot face parte şi aşezări omeneşti, şi rezervaţiile biosferei, care cuprind un mozaic de zone cu un grad mai mare sau mai mic de protecţie, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării, a explicat pentru MEDIAFAX Dragoş Mihai, şeful Serviciului arii protejate din Romsilva.

Parcul Natural Porţile de Fier, situat pe teritoriile administrative ale judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi, se întinde pe o suprafaţă de peste 115.000 de hectare, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România (locul al II-lea după Munţii Maramureşului). În România sunt 17 parcuri naturale.