Părintele care locuieşte împreună cu copilul, obligat să asigure relaţia acestuia cu celălalt părinte

Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de lege adoptat, marţi, de Guvern pentru modificarea şi completarea Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

"Proiectul de lege prevede explicit obligaţia părintelui cu care locuieşte copilul de a sprijini copilul în menţinerea relaţiilor personale cu celălalt părinte, cu rudele sau alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie. Un concept nou introdus se referă la decizii privind alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale a copilului, decizii privind tratamentele medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, decizii importante cu privire la copil, care se iau cu acordul ambilor părinţi şi decizii zilnice sau curente care se iau de către părintele cu care se află copilul în momentul respectiv", a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

De asemenea, actul normativ introduce o reglementare specială cu privire la aspectele practice ale exercitării în comun a autorităţii părinteşti, respectiv legăturile personale ale copilului cu părintele la care nu locuieşte, contribuţia ambilor părinţi nu doar la cheltuielile de creştere şi educare a copilului, ci şi la activităţile pe care le presupun supravegherea şi îngrijirea acestuia.

Documentul contribuie cu precizări şi la cadrul general stabilit de Codul civil, stabilind că în situaţia în care există posibilitatea ca cei doi părinţi aflaţi în litigiu să folosească relaţia cu copilul pentru a obţine un avantaj ce decurge din efectele divorţului, chiar şi atunci când este încheiat un acord, instanţa de judecată se va asigura că aceasta este în interesul copilului.

"Pentru a promova şi proteja drepturile copilului, în cazul în care ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori, o dispoziţie expresă instituie interdicţia părinţilor de a renunţa la autoritatea părintească. Totodată, pentru a asigura menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane cu care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament, prin proiectul de lege sunt introduse măsuri asiguratorii şi garanţii pentru a pune în executare hotărârile judecătoreşti şi, respectiv, înapoierea copilului la locuinţa sa, precum şi pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia", a mai spus Zaharescu.

Alte prevederi introduse vizează asigurarea dreptului copilului la identitate, respectiv prevederi clare privind procedura înregistrării naşterii copilului la cele trei categorii: copii părăsiţi în unităţi sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau pediatrie, copii părăsiţi în alte unităţi sanitare şi găsiţi şi copii găsiţi.

"În ceea ce priveşte copilul dat în plasament la o familie sau la o persoană, proiectul de lege modifică dispoziţiile referitoare la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de copil pe durata plasamentului dispus de către instanţă şi stabileşte ca autoritatea părintească, în această situaţie, să fie exercitată de directorul general/executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), şi nu de către preşedintele Consiliului Judeţean, cum era până în prezent", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Altă noutate introdusă prin proiectul de lege, în cazul copilului care a săvârşit acte penale şi nu răspunde penal, constă în instituirea obligativităţii participării părinţilor acestuia la şedinţe de consiliere. Un copil aflat într-o astfel de situaţie va fi asistat de către un reprezentant DGASPC în orice etapă a cercetării penale.

Proiectul de lege a extins şi perioada de monitorizare a evoluţiei dezvoltării copilului reintegrat în familie, de la 3 la 6 luni.