Parisul revoluţionează piaţa imobiliară: construcţiile nu vor mai depăşi 12 etape

Criticile provocate în 2021 de începerea lucrărilor la construcţia faimosului „Triunghi Tur”, enorma piramidă proiectată la poarta Versailles (care va fi gata în 2026), au dat roade: Parisul a impus un limită de înălţime pentru clădirile noi, care nu trebuie să depăşească 37 de metri sau 12 etaje. O revoluţie autentică într-o lume care asociază progresul şi bogăţia unui oraş cu dezvoltarea lui pe verticală.

Decizia face parte din Planul Local d'Urbanisme Bioclimatique (Planul Urban Bioclimatic Local), dorit de primarul Anne Hidalgo, care şi-a propus să reducă emisiile de carbon ale capitalei franceze. O lege care restaurează o alta – cea care a rămas în vigoare până în 2010 – introdusă în 1977 în urma construcţiei „Tour Montparnasse” – zgârie-nori de birouri de 210 de metri înălţime proiectat de Eugène Beaudouin, Urbain Cassan şi Louis Hoym de Marien.

Bătălia pentru aprobarea proiectului a fost condusă în mod special de consilierul Verzilor, Émile Meunier, care a descris această mişcare drept „istorică” pe Twitter. „Noul Plan Urbanistic Local al Parisului marchează sfârşitul turnurilor pentru a reveni la o înălţime rezonabilă”, a declarat el.

Gluma chineză

China a reglementat recent înălţimea clădirilor sale, dar se vorbeşte despre proporţii diferite. Limita chineză, destul de strictă, priveşte de fapt zgârie-norii de la 250 de metri înălţime în sus. De fapt, o non-limită.

Primul starchitect modern, Frank Lloyd Wright, a propus încă din 1957 un zgârie-nori înalt de o milă, 1600 de metri. Numai desenul avea şapte metri.

A durat mai bine de jumătate de secol pentru ca această idee să devină realitate datorită creditorilor saudiţi, care au decis să investească în Jeddah, punctul de aterizare pentru pelerinii din Mecca.

Cu toate acestea, inginerii au redus acest vis, limitând înălţimea turnului care străpunge cerul la doar un kilometru: 200 de etaje, dintre care 50 sunt deja construite.