Parlamentarii vor mai multe zile de sărbătoare în România, dar şi un an întreg dedicat cărţilor

Mai mulţi social democraţi, printre care şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru instituirea „Zilei gastronomiei şi a vinului românesc” în ultima duminică a lunii octombrie. În proiectul iniţial era indicată ziua de 15 septembrie.

„Bucătăria tradiţională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaţilor pentru dezbateri.

Tot social democraţii vor şi sărbătorirea constructorilor. Aceştia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Naţională a Constructorului”.

“Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacţiune cu fiecare cetăţean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reuşit să se impună în economia românească reprezentând deseori <motorul economiei>, chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc”, se arată în expunerea de motice a propunerii legislative.

Iniţiatorii susţin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală: podul Feteşti – Cernavodă, cunoscut sub numele de “Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.

Un alt proiect de lege aparţine senatorului PSD Nicolae Bădălău şi se referă la instituirea „Zilei Dăruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: “Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi”.

“Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi”, se arată în expunerea de motive.

Tot parlamentarii PSD propun instituirea zilei de 11 iunie „Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti”. Iniţiativa a fost adoptată de Senat şi se află acum la Camera Deputaţilor pentru dezbateri.

„Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. fiind la baza constituirii statuluu român modern. Pe 11 iunie 1848 la Bucureşti, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semnează Proclamaţia de la Islaz, care va deveni noua constituţie. În aceeaşi zi, este editat primul ziar necenzurat din istoria naţiunii române, Pruncul Român, care apare pe 12 iunie 1848. Evenimentele care au continuat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană, dar în special cea rusă, au înăbuşit Revoluţia, au pus bazele ce urma să devină statul modern român”, precizează social-democraţii în expunerea de motive.

O altă propunere legislativă este instituirea Zilei Naţionale a Meseriilor. Iniţiativa este depusă la Senat de mai mulţi parlamentari liberali, care vor ca data de 25 noiembrie să fie proclamată Ziua Naţională a Meseriilor şi va fi celebrată ca zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

„Considerăm că 25 noiembrie este o dată potrivită deoarece este în timpul anului şcolar, astfel încât elevii pot fi implicaţi în activităţi educative de promovare a învăţământului profesional şi tehnic. Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru naţional care să ofere ocazia de a promova învăţământul profesional şi tehnic. Atfel, ziua de 25 noiembrie va fi declarată Ziua Naţională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza „Legea asupra inscrucţiunii a Principatelor Unite Române”m care statua prima dată în învăţământul profesional”, se arată în expunerea de motive a liberalilor.

De asemenea, în sesiunea parlamentară trecută au fost depuse şi propuneri pentru sărbătorirea unor limbi minoritare.

Mai mulţi parlamentari din minorităţi, dar şi din PSD şi ALDE, au depus la Senat un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 16 iunie ca zi a limbii romani, anual, pe această dată, organizându-se manifestări culturale în localităţile în care există comunităţi de romi.

"Evidenţiind succesul înregistrat de limba romani comună la nivel preuniversitar şi universitar, măsurat prin numărul mare de elevi şi tineri romi care vor studia limba romani sau în această limbă în cadru instituţional (anual, între 25.000-31.000), prin resursele umane care asigură predarea limbii romani, prin instrumentele de lucru şcolare elaborate în acest scop (programate ale disciplinelor de studiu, manuale şcolare şi auxiliare de/în limba, istoria şi tradiţiile romilor), apreciem ca fiind oportună instituirea zilei de 16 iunie ca Zi a limbii romani", se arată în expunerea de motive a iniţiatorului, din propunerea legislativă.

Deputatul minorităţilor naţionale, Dragoş Zisopol, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune desemnarea zilei de 9 februarie ca sărbătoare a limbii elene, motivând că este ”greu de imaginat Europa de azi fără contribuţia literaturii greci şi a Evangheliei”. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iunie şi promulgat de preşedintele României.

„Limba greacă reprezintă nu numai singura limbă europeană ce are mărturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba în care s-au scris opera nemuritoare – literatura greacă veche şi Evanghelia, ce reprezintă un întreg tezaur de simboluri, de filosofie, fără de care e greu să ne imaginăm Europa de azi. În conformitate cu Decizia nr. 17889 a miniştrilor de interne, de externe şi al educaţiei, cercetării şi cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie – ziua comemorării poetului national grec Dionysios Solomos – a fost declarată Ziua mondială a limbii elene”, se arată în expunerea de motive a proiectului. Potrivit documentului citat, cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii elene se vor desfăşura o serie de acţiuni, precum: informări cu privire la rolul şi importanţa limbii elene, istoria acesteia; ateliere literare creative; întâlniri cu oameni de literatură şi artă, dar şi lecturi publice, prezentări de carte şi spectacole de teatru”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

O altă propunere legislativă adoptată deja de Parlament în sesiunea precedentă şi promulgată de preşedintele României se referă la instituirea zilei de 9 noiembrie drept Ziua limbii ucrainene, iniţiată de deputatul din minorităţi, Petreţchi Nicolae-Miroslav.

„În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtonă, foarte milte dingtre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate documentare de peste şapte secole. Însă pentru orice etnie, o sărbătoare importantă în viaţa comunităţii este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moştenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generaţie în generaţie pe cale scrisă sau verbală. O atfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca şi cetăţenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene. O dată importantă în viaţa comunităţii ucrainene este nouă noiembrie, când ucrainenii din toată lumea sărbătoresc ziua scrierii şi limbii ucrainene”, susţinea Petreţchi în expunerea de motive.

Şi Ziua limbii macedonene este sărbătorită oficial în România, pe 8 decembrie, după ce proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iulie şi promulgat de către preşedintele României. Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul Mariana-Venera Popescu, a afirmat că această zi este importantă pentru promovarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii.

„În contextul în care dezvoltarea, sprijinirea şi itensificarea activităţilor care vizează promovarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii reprezintă o invitaţie adresată statelor membre de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţia A/RES/61/266 adoptată la 16 mai 2007, în ultimii ani Parlamentul României a înţeles să adopte o serie de iniţiative legislative care stabilesc ziua limbii materne pentru anumite minorităţi naţionale. În acest sens a fost instituită ziua limbii tătare (5 mai), ziua limbii bulgare (24 mai), ziua limbii cehe (28 septembrie), ziua limbii maghiare (13 noiembrie). Deşi anual comunitatea macedoneană organizează, alături de minorităţile mai sus menţionate, acţiuni prin care sunt promovate evenimente şi aniversări culturale de o însemnătate deosebită pentru această comunitate, la momentul depunerii prezentei iniţiative legislative nu este declarată legal o zi de sărbătorire a limbii macedonene. În acest sens apreciez oportună instituirea zilei de 8 decembrie ca zi a limbii macedonene, ocazie cu care va fi creat cadrul instituţional necesar organizării de manifestări culturale ce cuprind printre altele: expoziţii de fotografii, prezentări de cărţi, omagierea personalităţilor din cadrul etniei macedonene”, se arată în expunerea de motive.

Parlamentarii vor totodată sărbătorirea unui an întreg. Aceştia propun instituirea anului 2019 drept Anul Cărţii în România.

„Se instituie anul 2019 drept ”Anul cărţii. În anul Cărţii se lansează programul naţional România citeşte. Acesta se va desfăşura în cadrul unităţilor şcolare şi presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari (părinţi, personalităţi publice, jurnalişti etc) care să le citească fragmente din opere literare în scopul încurajării lecturii”, se arată în proiectul legislativ.