Parlamentul European vrea să includă avortul în Carta drepturilor fundamentale a UE / Iniţiativa necesită votul unanim al ţărilor membre

Iniţiativa a fost susţinută de mai multe grupuri parlamentare – Socialiştii şi Democraţii (S&D), Renew Europe, Verzii şi Stângii – şi urmăreşte să includă următorul articol la Cartă: ,,Orice persoană are dreptul la autonomie corporală, la acces liber, informat, deplin şi universal la sănătate şi drepturi sexuale şi reproductive şi la toate serviciile de asistenţă medicală conexe, fără discriminare, inclusiv accesul la avorturi sigure şi legale.", scrie Euractiv.

Cu toate acestea, şansele ca rezoluţia să devină un drept fundamental sunt mici. Revizuirea Cartei drepturilor fundamentale a UE, proclamată în decembrie 2000, stipulează că pentru un asemenea pas este nevoie de votul unanim din partea tuturor statelor membre.

De ce avortul are şanse mici de a deveni un drept fundamental

În Uniunea Europeană, mai multe ţări au adoptat diverse legi care stipulează situaţiile în care avortul este permis sau chiar interzis.

În Malta şi în Polonia, avortul este permis doar în situaţii excepţionale, precum pericolul imminent la adresa sănătăţii mamei sau în caz de viol.

În Marea Britanie, avortul este permis până la 24 de săptămâni de sarcină, însă cu acordul din partea a doi medici. În Rusia, întreruperea de sarcină se poate face la scară largă, dar se încearcă în mod activ restricţionarea accesului pentru o astfel de intervenţie.

În Ungaria, femeile sunt puse să asculte bătăile inimii fătului înainte de a lua decizia de a face avort, iar în România, această procedură poate fi făcută, în general, până la 14 săptămâni, serviciile fiind costisitoare dacă se ia în calcul nivelul de trai.

Pe de altă parte, în luna martie, Franţa a introdus dreptul la avort în Constituţie, devenind prima ţară din lume care adoptă o astfel de decizie.

Potrivit Euractiv, Verzii/ALE au afirmat în propriul comunicat de presă că ,,negarea dreptului la avort constituie violenţă de gen şi o încălcare a drepturilor".

,,În Polonia, Malta, Italia, Slovacia şi România, lucrurile trebuie să se schimbe. Şi în alte părţi, trebuie puse la dispoziţie resurse suficiente pentru a se asigura că aceste drepturi devin realitate", au afirmat aceştia.