Parohul Bisericii Sf. Gheorghe Nou: Moaştele Sfântului Nicolae, autentice. Ipotezele contrare, subiective - FOTO

Declaraţia parohului de la "Sf. Gheorghe Nou" vine după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora reprezentanţii Bisericii San Nicola din Bari - unde rămăşiţele Sfântului Nicolae au fost atestate ştiinţific în 1957 - susţin că povestea sosirii moaştelor la Bucureşti nu este reală şi că "toate relicvele Sfântului Nicolae din Roma sau de oriunde sunt false".

Părintele Emil Nedelea Cărămizaru subliniază, în primul rând, că enoriaşii vin zilnic, în număr mare, să se închine la moaşte, pentru că nimeni nu se îndoieşte de veridicitatea lor, de minunile făcute de sfânt şi de ceea ce arată istoria.

"Racla cu moaştele Sfântului Nicolae are inscripţia domnitorului Mihai Viteazul şi a mitropolitului Eftimie, adică o dublă atestare. Oamenii nu caută în scripte. Ei au simţit ajutorul Sfântului Nicolae, pentru că s-au rugat cu credinţă. Aşa că vin se închină şi sărută moaştele sfântului, ies afară şi aprind lumânări, citesc acatistul. Nimic nu îi va opri pe credincioşi să se roage marelui sfânt, nici măcar afirmaţiile tendenţioase ale unora şi altora", spune parohul Bisericii "Sf. Gheorghe Nou" din Bucureşti.

Potrivit părintelui Nedelea Cărămizaru, dinolo de "orice insinuare legată de moaşte, Sfântul Nicolae face minuni, iar acum pregătim o carte în care va fi redată istoria moaştelor, dar şi minunile săvârşite de acestea".

Dovada istorică a autenticităţi, precizează parhoul bisericii, este textul încrustat pe racla aurită: "Dăruite de către Io Mihail Voievod şi Doamna Stanca şi fiul lor Io Necula Voievod în anul 7108 (1600, după calendarul actual - n.r.), ispravnic fiind mitropolitul Eftimie".

Menţionată de bizantinologul român Alexandru Elian în lucrarea sa "Inscripţii Medievale ale României" din 1965, inscripţia poate fi văzută de toţi cei care vin să venereze moaştele Sfântului Ierarh Nicolae în Biserica "Sf. Gheorghe Nou", ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu.

"În afară de ceea ce este certificat printr-un document istoric de importanţă deosebită, avem inscripţia pe raclă a marelui Voievod Mihai Viteazul, cu binecuvântarea mirtopolitului Ţării Româneşti din acea vreme, Eftimie. Acestă inscripţie de pe racla originală este atestată ştiinţific, la începutul secolului XX, acum o sută de ani, şi apare în Monitorul Comisiunii Monumentelor Istorice, pe de o parte, iar după aceea, într-o perioadă în care nu aveau niciun interes să promoveze sacralitatea sfintelor Moşte, adică perioada comunistă, la anul 1965, sub egida Academiei Române, într-o lucrare numită 'Inscripţii medievale româneşti', sub coordonarea academicianului şi profesorului de bizantinologie Alexandru Elian, a fost reconfirmată veridicitatea acestora. Ca atare, concluzia autorilor articolului că părticelele din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae de la Biserica 'Sfântul Gheorghe Nou' din Bucureşti nu sunt autentice se bazează pe opinii personale, subiective, mai ales că preotul din Bari recunoaşte că din moaştele Sfântului s-a mai găsit doar 48%", explică părintele Nedelea Cărămizaru.

Potrivit parohului, preotul care contestă autenticitatea moaştelor a publicat chiar el, într-un articol din 2012, o fotografie legată de ceea ce a descoperit antropologul Luigi Martino în 1957, când a deschis racla din Bari cu moaştele sfântului. "Acolo se vede că 80 la sută din braţe nu mai există, ceea ce înseamnă că sunt în altă parte. Ceea ce a uitat să spună preotul din Bari este că porţiuni din braţe sunt şi la Veneţia, şi în altă parte. Noi avem confimarea sigură că aici se găsesc, de peste 400 ani, moaştele Sfântului Nicolae care sunt atestate istoric", spune părintele Nedelea Cărămizaru.

Pe de altă parte, Patriarhia Română va realiza, până la sfârşitul anului, un Ghidul al Sfintelor Moaşte din biserici şi mănăstiri, având ca scop prezentarea într-o lucrare unitară a informaţiilor despre relicvele sfinte existente în lăcaşurile de cult din România, inclusiv numărul exact al acestora. În prezent, în eparhiile Patriarhiei Române se desfăşoară o activitate de strângere a informaţiilor despre moaşte - provenienţă, documentul de autenticitate, descriere succintă, scurtă prezentare a vieţii sfântului etc. -, potrivit recomandărilor Sfântului Sinod.