Pasajul Basarab a fost pentru o zi loc de promenadă, de paradă, dar şi de amintiri

Încă de la ora 10.00, când s-a deschis Pasajul Basarab pentru pietoni, erau deja sute de bucureşteni încolonaţi sau în grupuri compacte care au invadat zona. Păreau dornici să se numere printre primii care pot să admire colosul de metal pe care l-au văzut doar în alte ţări sau numai în poze, ori care le-a zdruncitat nervii ani în şir până a prins contur. Pe pod, echipele motorizate îşi aşteptau intrarea în "scenă", la fel poliţia călare şi majoretele.

Oameni de toate vârstele, de la bebeluşi în cărucior sau păşind nesigur, la octogenari agăţaţi de braţul unei rude sau prieten, au urcat pentru prima dată pe Pasajul Basarab, unii curioşi să vadă la ce s-a lucrat ani şi ani de-a rândul, alţii nostalgici, amintindu-şi străzile care erau în locul podului.

"Căldură mare, mon cher, căldură mare, dar merită spectacolul", spune un bărbat trecut de a doua tinereţe şi care îşi aminteşte nostalgic poveştile bunicului de la inaugurarea Podului Grant, un reper în peisajul bucureştilor de după 1910 şi mulţi ani după, fiind realizat în întregime din metal.

"Era o bijuterie, numele lui venind de la Effingham Grant, secretar al consulatului Regatului Unit la Bucureşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea.A fost dărâmat şi refăcut din beton la sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80. Ceea ce s-a făcut aici este un gigant. Grantul era cât un picior din acest pod. Şi câte discuţii inutile înainte", mai spune pensionarul Vasile Papuc. Nu este singur, ci însoţit de un vechi prieten. Amândoi privesc cu admiraţie gigantul care pare că zgârie norii. "Este perfect domnule. Nu are niciun cusur. Şi finisajele sunt perfecte", a adăugat prietenul lui Vasile Papuc.

Alt grup, alte discuţii. "Mă, să ştii că nebunul ăsta nu se lasă. Sigur va construi şi strada aia suspendată. Are voinţă, deşi se luptă cu ăştia. Este formidabil", spune un bărbat, făcând semne disperate spre un loc unde era mare aglomeraţie.

"Băi, ce s-o da acolo?", mai spune el, Ionel Cristescu. Grăbesc pasul. Zeci de oameni se adună ca la un semn. La o măsuţă se împărţeau umbreluţe albe, şepci, tricouri şi căni, incripţionate "Pasajul Basarab - Bucureşti". Toate gratis. Tot de-acolo oamenii puteau lua fără bani şi un ziar "D'ale Bucureştilor", ediţie specială a Primăriei Capitalei. În schimb, berea aşezată frumos în cutii într-un mare dulap frigorific era pe bani, aşa că doar puţini se încumetau să bea, deşi soarele dogorea cu putere. Sau poate era prea devreme pentru băutură. Cei mai iuţi de mână au reuşit să ia şi câte trei căni, în timp ce politicoşii s-au mulţumit cu câte un set. Apoi şi-au continuat drumul.

Cei mai mulţi bucureşteni veniţi să vadă Pasajul Basarab au rămas în mijlocul podului, acolo de unde urma să se dea startul paradei, puţini curioşi având răbdarea să străbată în întregime cei 1,9 kilometri ai podului, mai ales că pentru început accesul a fost restricţionat, fiind permis numai dinspre Şoseaua Titulescu. Apoi, treptat au fost deschise pietonilor şi alte căi de acces.

"Acest pod rezolvă cel puţin zece la sută din traficul din Capitală", spune cu voce tare un bărbat, care încerca să acopere muzica dată la maximum de organizatori şi să atragă atenţia grupului cu care venise. "Oamenii îşi iau două trei maşini, sunt săraci, au proprietăţi şi sunt primii care spun nu la orice iniţiativă bună", mai strigă el către prieteni.

"I-am zis nevestii că din Dudeşti şi până-n Drumul Taberei, la nepoată, făceam mai mult de o oră cu tramvaiele. Acum, cu tramvaiul 34, fac 30 de minute şi am un peisaj superb. Să vezi acum scandal cu strada suspendată şi cu pasajul de la Uranus. Domne, ne trebuie toate, alfel ne sufocăm stând în trafic", adaugă el.

În jurul orei 11.00, spre mijlocul podului începe îmbulzeala. Se zvoneşte că vine primarul Capitalei, Sorin Oprescu. "Vine, băi, ţi-am zis eu. Tu spuneai că nu. Cum să lipescă", se ciondănesc doi tineri.

În pofida dorinţei organizatorilor de a elibera zona, oamenii se înghesuiau să ajungă lângă Oprescu. "Vă rugăm să mergeţi spre Grozăveşti. Veţi vedea mult mai bine. De aici se dă startul doar", anunţa repetat, aproape strigând unul dintre organizatori.

Nicio mişcare în acel sens, aşa că primarul general a avut parte de o adevărată baie de mulţime, fiind primit cu aplauze.

Nici edilul Bucureştilor nu s-a lăsat mai prejos, fiind darnic în complimente, remarci amicale şi glume. "Ce camaşă ai, îmi iau şi eu una de-aia cu palmieri!", "Mama, da' ce umbrelă ai, m-ai înnebunit!", "Nu ţi-e strâmtă şapca aia?", a glumit primarul cu cei care au venit să îl întâmpine şi să îl felicite.

Cum nu-i plac tăierile de panglici şi băile de mulţime, Oprescu a spus: "Nu e baie de mulţime, e împreună cu ei. Baia de mulţime o faci într-un loc, îşi pui un vorbitor din ăla şi începi".

Oprescu a recunoscut că nu se aştepta să vină atât de multă lume la ceremonia de inaugurare a pasajului, dar prezenţa bucureştenilor în număr mare îl onorează: "Fiind foarte cald afară, am crezut ca merg la ştranduri. O să meargă către ştranduri, dar sunt convins că după ce trec pe aici".

"Pentru mine e o bucurie şi sunt impresionat că bucureştenii şi-au conservat dreptul de a mai putea să fie şi ei fericiţi când văd construcţii de genul ăsta. Acest pod este pentru ei, este al lor. Eu nu am invitat pe nimeni în mod special. I-am invitat pe toţi bucureştenii să vină aici azi", a mai spus Oprescu.

Edilul şi-a respectat o veche promisiune, aceea de a pune o plăcuţă pe care scrie "Început de Băsescu, finalizat de Oprescu". "Da, am făcut asta. Cine sunt ei? Doi oameni, Băsescu şi Oprescu", a explicat primarul, arătându-se din nou impresionat de numărul mare al bucureştenilor veniţi la Pasajul Basarab.

Salutat, felicitat, pupat de domni şi doamne şi impresionat de eveniment, Oprescu a ajuns la locul de pornire a paradei.

Startul paradei a fost dat după intonarea Imnului Naţional, pe pod defilând, pe rând, în aplauzele celor prezenţi la festivitate şi sub tirul de confeti lansate de pe margine, reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere, ai constructorului, ai Pompierilor, fanfare, motociclişti, maşini retro şi tunate, reprezentanţi ai minorităţilor greacă, aromână şi ucraineană, în costume naţionale, dar şi poliţişti pe nişte cai impecabili, jandarmi şi ansamblurile Ciuleandra, Doina Dunării şi Mugurel de Prahova.

Din cauza căldurii, câteva dansatoare au avut nevoie de îngrijiri medicale. Echipajele Serviciului de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov au intervenit prompt. Doar o tânără a fost dusă la spital, pentru că a mers desculţă pe asfalt şi şi-a ars tălpile picioarelor. Niciuna nu a făcut caz de momentele prin care au trecut. Erau fericite că au fost parte a acestui spectacol unic.

Chiar şi după ce spectacolul s-a încheiat, oamenii şi-au continuat plimbarea pe Pasajul Basarab, construcţie unică în peisajul românesc şi destul de rar văzută în cel european, care are 1,9 kilometri, fiind cel mai lat pod hobant urban din Europa.

"Am umblat în toată lumea. Am mai văzut aşa poduri. Cred că ar trebui să facem un film ca să îl arătăm lumii întregi. S-a dus vorba «la bulivard, birjar, la bulivard!». Acum zburăm pe pod", a făcut o trecere peste ani un bucureştean impresionat de eveniment.

Podul, aşteptat de unii, blamat de alţii, a fost deschis pentru o zi doar celor care nu vor să meargă cu cai putere, ci la pas, să privească locul şi să admire un Bucureşti văzut de la înălţime.

Parada animată de pe Pasajul Basarab s-a terminat, povestea lui abia începe. Şi poate, peste ani, când Pasajul Basarab, acum un gigant, va deveni "cât un picior", cei care astăzi au făcut parte din prima lui zi de naştere vor avea ce povesti.

(Material realizat de Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro)