Video PAŞTE 2017: Hristos a înviat!

La Catedrala Patriarhală, Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim a fost oferită la slujba de Înviere de la ora 24.00 de către Patriarhul Daniel. Tradiţia Patriarhiei de a aduce în ţară Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost instituită în 2009 de PF Daniel.

”Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 15 aprilie 2017, o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.

Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere (orele 24.00) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală.

Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegaţi la Aeroportul internaţional „Henri Coandă” din Bucureşti (salonul oficial) în seara zilei de 15 aprilie 2017, în jurul orei 18.30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.” se arată în comunicatul de presă.

Paştele, sărbătoarea care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, reprezinta una dintre cele mai importante sărbători creştine anuale, care marchează unul dintre cele mai importante evenimente ale creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Sărbatoarea Paştelui este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului - "Hristos a înviat!", "Adevărat a înviat!".

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic "pesah", care înseamnă "trecere" şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles "paseh".

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii.

La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca "A doua Înviere", la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Data sărbatoririi Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului, fiind sărbatorit în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.

Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

La 40 de zile de la Învierea Domnului se sărbătoreşte Înălţarea Domnului.