Patriarhia cere Senatului să respingă propunerea lui Cernea de înlocuire a Religiei cu Etica în învăţământ

În sprijinul acestei solicitări, Patriarhia menţionează şi argumentul că "este obligatorie prezenţa Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor" la această oră.

"Statutul actual al Religiei în învăţământul public este conform cu legislaţia românească şi se află în multe ţări ale Uniunii Europene", subliniază, într-un comunicat de marţi, Patriarhia, care aduce mai multe argumente pentru respingerea proiectului de lege iniţiat de Cernea.

Primul argument este acela că "prezenţa disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar românesc este în conformitate cu: prevederile art. 32, alin. (7) din Constituţia României (Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege); prevederile art. 32, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (În învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute); prevederile art. 18, alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii)".

În al doilea rând, arată Patriarhia, sistemul naţional de învăţământ nu prevede posibilitatea existenţei disciplinelor cu statut facultativ. "Religia este disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Potrivit legislaţiei în vigoare, este obligatorie prezenţa Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de Religie. Un exemplu similar la o altă disciplină din trunchiul comun: pentru neparticiparea elevului la orele de educaţie fizică este necesară scutirea medicală", se menţionează în comunicat.

Potrivit Patriarhiei, în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale UE "este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta".

Un alt motiv invocat de Patriarhie este acela că disciplina Religie "propune, nu impune valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu", iar "valorile acestea sunt diferite de cele propuse în cadrul orelor de Etică şi cultură civică". "În prezent, disciplina Educaţie civică/Cultură civică face parte din planurile-cadru ale învăţământului primar/gimnazial, din aria curriculară 'Om şi societate' ", adaugă reprezentanţii Patriarhiei.

Evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare şi este, aşadar, necesară şi la ora de Religie, mai consideră Patriarhia. "Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii de evaluare alternative la notă poate constitui o depreciere a statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv (''învăţ ca să iau o notă mare'), cât şi negativ ('dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?'). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al efortului elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat", se mai arată în acelaşi comunicat.

Patriarhia face referire şi la decizia Curţii Constituţionale a României din 12 noiembrie, potrivit căreia obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina. Respectiva decizie, precizează Patriarhia, "nu are nicio legătură cu propunerea domnului deputat Remus Cernea (...) şi nu afectează prevederile legale pentru respingerea iniţiativei legislative menţionate".

La o zi după decizia CC, reprezentanţii Patriarhiei spuneau despre aceasta că este "discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie".

Deputatul Remus Cernea anunţa în februarie că a realizat un proiect de lege pentru modificarea articolului 18 din Legea Educaţiei Naţionale numărul 1/2011, care se referă la studiul Religiei.

"Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ disciplina Etică drept disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Programa disciplinei Etică va consta îndeosebi în prezentarea principalelor doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică ori religioasă ale umanităţii, conform puterii de înţelegere a elevilor specifice fiecărei perioade de şcolarizare. Scopul disciplinei Etică este de a cultiva spiritul critic, raţionalitatea şi empatia în măsură să dezvolte un aparat critic de judecată morală propriu fiecărui elev", a declarat atunci Cernea.

Deputatul a precizat că elevii vor putea studia în continuare Religia, însă doar ca materie facultativă şi numai la solicitarea scrisă a părinţilor ori a şcolarilor care au împlinit vârsta de 16 ani.

"Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, ca disciplină facultativă, conform confesiunii proprii, la solicitarea scrisă a părinţilor ori a acelora dintre elevi care au împlinit vârsta de 16 ani. Nimeni nu poate fi obligat să asiste la orele facultative de religie împotriva voinţei sale ori fără a exista o cerere expresă", a explicat el.

Remus Cernea a menţionat că la Religie nu vor fi acordate note, ci doar calificative, care nu vor fi luate în considerare la media generală. De asemenea, Remus Cernea a spus că manualele şi materialele auxiliare utilizate la orele de religie nu pot conţine afirmaţii cu caracter discriminatoriu ori referiri jignitoare la adresa altor culte sau persoane fără religie.

Deputatul a mai precizat că orele de Etică ar urma să fie predate de către absolvenţi de ştiinţe socio-umane.

Predarea religiei în şcoli a stârnit de mai multe ori controverse şi dispute în spaţiul public.