Patriarhia Ierusalimului a reproşat nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Aşezământ

Sfântul Sinod va propune, în şedinţa de săptămâna viitoare, ca o delegaţie formată din trei ierarhi să aibă o întrevedere oficială cu patriarhul Ierusalimului, pentru a discuta problema privind Aşezământul românesc de la Ierihon, a declarat PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal.

El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă şi totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuţie despre acest lucru.

"Reiterăm regretul şi îngrijorarea noastră pentru că s-a ajuns la o astfel de decizie a Sfântului Sinod al Ierusalimului, în condiţiile în care în urmă cu zece zile am avut discuţii preliminarii cu Preafericitul Teofil al III-lea privind acest subiect. PS părinte Teofil ne-a adus reproşuri, iar noi am încercat să răspundem la toate. S-a convenit ca în luna mai, la şedinţa Sfântului Sinod, să discutăm subiectul privind Aşezământul de la Ierihom. Cu certitudine o delegaţie formată din trei ierarhi va solicita o discuţie oficială cu patriarhul Ierusalimului", a adăugat PS Ciprian Câmpineanul.

El a ţinut să precizeze că decizia de caterisire a părintelui Ieronim Creţu este nedreaptă, întrucât el nu este în slujba Patriarhiei Ierusalimului. Totodată, întreruperea legăturii cu patriarhul României şi scoaterea lui din diptice (nu mai este pomenit în cadrul sfintei liturghii, n.r.) este o măsură extremă.

"Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului", a subliniat PS Ciprian Câmpineanul.

Episcopul vicar patriarhal a mai spus că Aşezământul românesc de la Ierihom rămâne în proprietatea Patriarhiei Române. Decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului se limitează deocamdată la faptul că patriarhul Ierusalimului nu-l pomeneşte pe PF Daniel, asta înseamnă că s-a întrerupt comuniunea liturgică.

PS Ciprian Câmpineanul a adăugat că nu este un lucru nou, s-a întâmplat şi între patriarhul ecumenic al Constantinopolului şi patriarhul Ierusalimului Diodor, iar Sfântul Sinod poate ridica această decizie.

El a vrut să menţioneze faptul că pelerinii nu au de suferit din cauza acestei decizii, ei vor continua să fie însoţiţi de preoţi şi se pot închina la biserica de la Aşezământul românesc de la Ierihon.

PS Ciprian Câmpineanul a mai precizat că în discuţia pe care a avut-o cu PF Teofil al III-lea s-a referit la ajutorul pe care îl aduc pelerinii români Patriarhiei prin vizitele pe care le fac la locurile sfinte.

El a adăugat că l-a întrebat pe PF Teofil al III-lea ce pagube îi produce Aşezământul românesc de la Ierihon, întrebare la care nu a primit niciun răspuns.

Întrebat dacă celelalte biserici surori ar putea ţine cont de decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe legătura cu Patriarhia Română, PS Ciprian Câmpineanul a spus că acest lucru nu este obligatoriu şi că până acum nu s-a întâmplat. El a preciza însă că, în cazul în care această situaţie s-ar prelungi foarte mult, s-ar putea ca una dintre biserici să aibă iniţiativa de a solicita patriarhului ecumenic medierea conflictului între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.

PS a spus că nădăjduieşte să se ajungă la reconciliere şi la anularea acestei decizii în timp cât mai limitat.

Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a explicat situaţia acestui aşezământ. "Lucrările aşezământul de la Ierihon au început în anul 1998, cu acordul verbal al PF patriarh Diodor, om cu o mare deschidere şi foarte legat de patriarhul Teoctist, la a cărui întronizare a participat. După ce am primit acel teren, părintele Ieronim Creţu a primit acceptul şi a iniţiat lucrările de construcţie. Un an mai târziu, Sinodul Ierusalimului l-a determinat pe PF Diodor să anunţe că nu este de acord cu aşezământul, deşi lucrările au început", a spus episcopul vicar patriarhal.

În 2000, PF Teoctist s-a întâlnit din nou cu patriarhul de atunci al Ierusalimului - întâlnire privată la care a participat şi actualul patriarh al României, PF Daniel, în calitate de Mitropolit al Moldovei -, rugându-l să emită aprobare pentru continuarea lucrărilor.

În perioada 1998 -2000, lucrările au continuat cu scopul construirii unei case de oaspeţi pentru pelerini. "Dar, întrucât specificul pelerinilor români este acela ca după o vizită la Sfântul Mormânt să participe şi la Sfânta Liturghie, s-a hotărât construirea bisericii în cadrul acestei aşezământ. Nu putem concepe o casă de pelerini fără biserică", a mai spus PS Ciprian Câmpineanul.

Totodată, el a adăugat că după moartea patriarhului Diodor, la sfârşitul anului 2000, a devenit întâistătător al Ierusalimului PF Irineu, dar în acea perioadă Patriarhia de la Ierusalim a intrat într-o oarecare criză. Astfel, în 2005, patriarhul Irineu a fost caterisit, fiind ales patriarhul Teofil al III-lea, actualul întâistătător al Ierusalimului.

În tot acest interval, lucrările de la Aşezământul românesc de la Ierihon au continuat, întrucât au existat fonduri de la sponsori şi de la enoriaşi.

"Este adevărat că aşezământul a fost construit cu aprobarea autorităţii locale palestiniene, dar din punct de vedere bisericesc este sub autoritatea Patriarhiei Ierusalimului. Dar acest lucru nu este unic, întrucât şi Biserica Ortodoxă Rusă are mai multe aşezământe şi biserici construite la Ierusalim", a mai spus episcopul vicar patriarhal.

El a mai arătat că, săptămânal, la Aşezământul românes ajung 150-200 de pelerini, printre care şi bulgari, iar în 2010 numărul pelerinilor români la Ierusalim a ajuns la 3.000.

Patriarhia Ierusalimului nu are astfel de spaţii, de aceea celelalte biserici surori au încercat să-şi construiască propriile aşezământe, a mai spus PS Ciprian Câmpineanul.

Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice "Sfântul Ioan Iacob Hozevitul", construcţia începând în 1998.

Aşezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donaţie, înainte de Revoluţie, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat şi altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.

Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 29 noiembrie 2009, episcop vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul.