Patronatele acceptă majorarea salariului minim doar dacă se îngheaţă restul salariilor

Preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, a declarat, la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii privind majorarea salariului minim pe economie, că patronatele şi sindicatele au căzut de acord asupra unor principii şi deziderate.

Corâci a precizat că patronatele au propus confederaţiilor sindicatelor şi reprezentanţilor Guvernului ca majorarea salariului minim să fie făcută doar în condiţiile în care se renunţă la grila unică din contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, astfel încât salariile care au valoarea peste salariul minim să poată fi îngheţate până la finalizarea crizei economice.

Patronatele au explicat că majorarea salariului minim brut la 705 lei ar însemna pentru bugetul de stat o creştere de 18 la sută, iar pentru mediul privat o majorare de 14 la sută, care ar fi nesustenabilă.

"Ceea ce am propus noi este să gândim o creştere a salariului minim cu condiţia renunţării la grilă, adică să creştem doar salariul minim. Noi, reprezentanţii patronatelor, suntem solidari în această discuţie", a declarat Cezar Corâci.

Preşedintele UGIR 1903 a precizat că la nivel de ramură, salariul minim pe economie a fost deja negociat cu sindicatele şi stabilit la 650 de lei şi nu exclude varianta ca acesta să fie păstrat chiar în condiţiile în care Guvernul va decide ca salariul minim la stat să fie de 705 lei.

Corâci a mai spus că s-a convenit, împreună cu sindicatele, că în negocierile privind stabilirea salariului minim ar trebui făcută şi o reanalizare a politicii salariale din România.

La rândul său, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că a susţinut necesitatea de a discuta despre salariul minim în contextul politicii salariale din România pentru că, altfel, orice discuţie pe acest subiect, n-ar duce nicăieri.

"În opinia noastră, salariul minim pe economie care poate fi plătit este echivalentul a două frunze de smochin", a declarat Dumitru Costin.

El a precizat că România are o legislaţie a muncii imperfectă, care este însă tolerată de toate guvernele din ultimii ani, care permite existenţa unor contracte de muncă deghizate şi care tolerează evaziunea şi frauda în piaţa muncii.

"Sistemul de securitate socială este foarte prost construit şi de atâţia ani nu vrem să-l reparăm. Dacă nu discutăm la pachet toate aceste probleme, nu vom găsi soluţii pentru ca salariul minim pe economie să ajungă la valoarea reală", a precizat Costin.

În opinia liderului BNS, salariul minim ar trebui să fie plata muncii prestate, care să asigure însă traiul de la o lună la alta şi să nu mai determine lucrătorii să se înscrie pe listele de ajutor social.

"Ceea ce avem noi nu este un salariu minim pe economie. Este un fel de ajutor social. Am propus Guvernului să-şi schimbe priorităţile", a mai spus Costin, precizând că stabilirea salariului minim ar trebui să aibă legătură şi cu valoarea coşului minim de consum.

În opinia sa, coşul minim de consum este construit în baza unor indicatori depăşiţi şi pe structura actuală valoarea acestuia ar fi de 1.119 lei pe familie de salariaţi.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat, la rândul său, că salariul minim este un element de politică salarială, nu unul de protecţie socială şi că la stabilirea valorii lui se va ţine cont şi de valoarea coşului de consum.

El a mai adăugat că sunt aproximativ 800.000 de salariaţi care au contracte de muncă la valoarea salariului minim pe economie.

Mocanu a spus că aceasta a fost doar o primă întâlnire de consultare, iar negocierile care vor urma vor ţine cont de evoluţia salariului minim şi pentru perioada care urmează, până la integrarea în zona euro.

Preşedinţii confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional au fost invitaţi, luni, la Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru a analiza evoluţia salariului minim brut pe economie.