Patronatele din industria alimentară cer transparenţă privind stabilirea preţului la raft

"În momentul în care creşte transparenţa în privinţa modului de compunere a preţului la raft vor exista condiţii ca preţurile să scadă", a declarat, marţi, directorul executiv al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Valentin Blănaru, la audierile din comisia pentru politică economică, reformă si privatizare din Camera Deputaţilor.

Comisia efectuează o anchetă parlamentară privind acuzaţiile de concurenţă neloială şi practică monopolistă practicate de supermarketuri. La primele audieri, care au avut loc marţi, au participat reprezentanţii producătorilor.

Aceştia au susţinut adoptarea unei reglementări care să îi protejeze de obligaţia de a vinde produse magazinelor de proximitate cel puţin la acelaşi preţ ca supermarketurilor, în condiţiile în care în preţul pentru supermarketuri sunt incluse şi costurile cu taxele impuse de retaileri.

"Noi cerem definirea preţului de cumpărare de către retailer, care să fie format din preţul de listă al produsului şi taxele impuse de respectivul lanţ. De exemplu, dacă un producător are un preţ de listă de 10 lei la un produs, adaugă valoarea taxelor impuse de supermarket, care pot reprezenta 40%, şi vinde produsul către retailer cu 14 lei. Pentru un alt lanţ, poate taxele sunt mai mici, de 25%, şi atunci produsul va fi vândut retailerului de exemplu cu 12,5 lei. Şi atunci fiecare lanţ va fi interesat să-şi optimizeze costurile, pentru ca taxele şi preţul afişat să nu fie mai mari decât ale magazinelor concurente", a afirmat Ştefan Pădure, reprezentant al Romalimenta.

Potrivit patronatrelor, producătorii care vând produse la preţuri mai mici altor magazine decât supermakreturilor cu care au încheiat contract sunt penalizate şi pierd contractele cu marii retaileri.

"Deci producătorul vinde cu 14 lei şi magazinului de proximitate, care este nevoit să pună un adaos comercial. Astfel, el va vinde consumatorului cu un preţ mai mare decât retailerul şi pierde clienţi", a mai spus Pădure.

Reprezentanţii patronatelor au afirmat că producătorii din România sunt dezavantajaţi în relaţia cu lanţurile de magazine, pentru că puterea lor de negociere este mult mai redusă decât a firmelor din afară.

"Sigur că producătorul din România va fi tratat altfel, pentru că producătorul din Spania de exemplu negociază pentru distribuţie la nivel european, pe când producătorul român de carne de porc nu poate livra în UE, din cauza pestei, deci este obligat numai la piaţa internă. În plus, noi am fost mai puţin pregătiţi şi mai puţin experimentaţi în aceste negocieri", a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

El a arătat că producătorii nu doresc eliminarea taxelor, pentru că retailerii pot inventa altele noi, dar că definirea preţului de cumpărare ar ajuta producătorii.

Potrivit preşedintelui patronatului Rompan, Aurel Popescu, firmele din panficiaţie care vând prin marii retaileri suportă peste 20 de tipuri de taxe. Printre acestea, Popescu a citat taxa de înlocuire produs (50-100 euro), taxa de remodelare magazin (2.000-3.000 euro), taxa pentru revistă (200-1.000 euro), taxa de capăt de raft (2.000-3.000 euro), taxa de listare (100-300 euro).

Întârzierea la plata contractelor şi imposibilitatea de a verifica dacă retailerii au prestat serviciile pentru care au cerut taxe sunt alte nemulţumiri exprimate de patronate.

Nemulţumiţi de condiţiile impuse de supermakreturi nu sunt numai producătorii din industria alimentară, dar şi cei din industria uşoară.