Pedeapsa cu închisoarea ar putea fi înlocuită cu un sistem de amenzi

Guvernul a adoptat, miercuri, prin hotărâre, tezele prealabile ale proiectului Codului Penal, care reflectă concepţia viitorului Cod ce urmează să fie promovat de ministrul Justiţiei.

Obiectivele noii reglementări sunt crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală, simplificarea reglementărilor de drept substanţial, menită să faciliteze aplicarea lor unitară şi cu celeritate în activitatea organelor judiciare, transpunerea în cadrul legislativ penal naţional a reglementărilor adoptate la nivelul UE şi armonizarea dreptului penal material cu sistemele celorlalte state membre ale UE, ca o premisă a cooperării judiciare în materie penală bazată pe recunoaştere şi încredere reciprocă, informează Guvernul.

Proiectul Codului Penal cuprinde două părţi, generală şi specială.

Partea generală reuneşte regulile aplicabile ansamblului infracţiunilor reglementate de legislaţia penală, indiferent de natura acestora, delimitând cadrul general de aplicare a legii penale, definind infracţiunea, stabilind trăsăturile sale generale şi elementele constitutive, reglementând, totodată, condiţiile generale de tragere la răspundere penală, sancţiunile şi modul lor de aplicare.

Se impune, de asemenea, reglementarea infracţiunii comisive prin omisiune, recunoscută ca atare de către doctrina şi practica judiciară română, în absenţa unui text de lege care să o consacre. Asimilarea infracţiunii cu acţiunea în absenţa unui text de lege constituie o analogie în defavoarea inculpatului, prohibită de dreptul penal.

În privinţa sistemelor pedepselor, se va crea un mecanism flexibil şi divers care va asigura o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

De exemplu, amenda ar trebui să aibă o sferă de aplicabilitate lărgită ca pedeapsă unică şi ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii. Calcularea amenzii se poate face prin intermediul zilelor-amendă, determinarea valorii unei zile-amendă ţinând cont şi de situaţia patrimonială a condamnatului, potrivit sursei citate.

În privinţa răspunderii penale a minorilor, se poate propune vârsta de 13 sau 12 ani pentru angajarea răspunderii penale, în alte ţări europene angajarea răspunderii penale putând fi făcută de la 10 ani (Franţa, Marea Britanie şi Elveţia) sau 12 ani (în Grecia şi Olanda), arată Guvernul.

O a doua modificare o va constitui renunţarea la dualitatea de sancţiuni – pedepse şi măsuri educative, consacrată acum de Codul penal. Se impune astfel renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat exclusiv pe măsuri educative, incluzând însă şi măsuri educative privative de libertate.

Partea specială va cuprinde principalele infracţiuni, grupate în funcţie de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Vor fi avute în vedere, spre a fi incluse în partea specială a codului, categoriile de infracţiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar şi faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societăţii contemporane.

De exemplu, se impune o simplificare a reglementării omorului prin renunţarea la reglementarea a două variante agravante distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a unor împrejurări care exced posibilităţile de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă în varianta tip sau de bază.

În privinţa violului, definirea va fi diversificată şi va fi inclusă şi o incriminare distinctă – agresiunea sexuală.

În ceea ce priveşte infracţiunile care aduc atingere domiciliului, vieţii private şi corespondenţei, vor fi introduse câteva infracţiuni noi – violarea sediului profesional al persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice, precum şi violarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

În materia infracţiunilor contra patrimoniului vor fi reconsiderate limitele legale de pedeapsă în vederea reducerii acestora şi vor fi introduse reglementări noi – abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, al înşelăciunii privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice sau a exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile.

În reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei, vor fi incriminate fapte precum obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, exercitarea de presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

În acest capitol vor fi introduse tăinuirea şi spălarea de bani, pentru o redactare mai coerentă a textului de lege.

Cadrul infracţiunilor de corupţie va fi revizuit, prin preluarea incriminărilor din Legea 78/2000, dar şi prin reformularea unor texte.

La infracţiunile de fals vor fi introduse noi incriminări-falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice.

Faptele împotriva capacităţii de apărare vor avea o nouă reglementare, ţinând cont de articolul 55 şi articolul 73 aliniatul 3 litera F din Constituţie şi de prevederile Legii 395/2005.

Într-un titlu distinct vor fi introduse infracţiunile de genocid, infracţiunile contra umanităţii şi infracţiunile de război.

În dispoziţiile finale şi tranzitorii va fi prevăzută data intrării în vigoare a Codului Penal. În acest sens, se va urmări corelarea cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.