Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc. Peste 300.000 oameni participă la eveniment

  • Peste 300.000 oameni participă la Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc.
  • Estimarea aparţine reprezentanţilor Primăriei Miercurea Ciuc.
  • La pelerinajul considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est vin credincioşi din întreaga lume.
Urmărește
838 afișări
Imaginea articolului Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc. Peste 300.000 oameni participă la eveniment

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc. Peste 300.000 oameni participă la eveniment

Peste 300.000 oameni participă la Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc. Estimarea aparţine reprezentanţilor Primăriei Miercurea Ciuc. La pelerinajul considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est vin credincioşi din întreaga lume.

Conform estimărilor, între 310.000 şi 330.000 de pelerini participă la pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc. Unii pelerini au respectat tradiţia şi au parcurs distanţe foarte mari pe jos. La slujbele şi ceremoniile de sâmbătă au participat peste 300.000 de oameni. Un număr foarte mare va fi şi duminică atunci când sunt Rusaliile catolice.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate. În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777. Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie. Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara.

Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează. Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici