Prima pagină » Social » Percheziţii în Bucureşti şi în alte 4 judeţe într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor

Percheziţii în Bucureşti şi în alte 4 judeţe într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor

Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi cei de la Direcţia Operaţiuni Speciale efectuează, miercuri dimineaţa, 32 percheziţii în Bucureşti şi în 4 judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor, prin achiziţie de materiale de construcţii şi produse IT.
Percheziţii în Bucureşti şi în alte 4 judeţe într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor

Poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi cei de la Direcţia Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, efectuează 32 de percheziţii domiciliare şi la firme din Bucureşti şi din judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi Ilfov.

Potrivit Poliţiei Române, cercetările sunt efectuate pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare a banilor, în domeniul achiziţiilor de materiale de construcţii şi produse IT.

„Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013 – 2014, reprezentanţii unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, cu obiect de activitate , şi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul , ar fi înregistrat în evidenţa contabilă a acestor societăţi şi ar fi declarat organelor fiscale achiziţii de bunuri şi servicii ce nu reflectă operaţiuni reale de la mai multe societăţi comerciale cu comportament de tip (înfiinţate şi administrate statutar/scriptic în numele unor persoane cu situaţie materială precară), în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

Potrivit sursei citate, prejudiciul cauzat bugetului de stat este de aproximativ 5,4 milioane de lei.

Poliţiştii spun că, pentru a disimula provenienţa ilicită a sumelor provenind din evaziunea fiscală, reprezentanţii societăţii comerciale ar fi transferat în mod succesiv aproximativ 16 milioane de lei, bani care ar reprezenta contravaloarea achiziţiilor fictive, în conturile societăţilor comerciale de tip „fantomă”. De aici, sumele au fost ulterior divizate şi retransferate în alte conturi ale acestora, apoi au fost retrase în numerar, cu ajutorul cardurilor bancare.