Percheziţii la Spiru Haret într-un dosar de fraudă cu diplome: Un prorector, 30 de studenţi şi 15 profesori, între cei vizaţi

De asemenea, procurorii fac cercetări şi cu privire la 12 intermediari, care nu au funcţii sau legături directe cu universitatea. Este vorba despre părinţi, soţi sau alte rude ale studenţilor, conform sursei citate.

DIICOT face, miercuri, 76 de percheziţii, una dintre locaţii fiind la Universitatea „Spiru Haret”, procurorii având suspiciuni că mai mulţi studenţi şi masteranzi au obţinut în mod fraudulos diplome, după ce au plătit bani mai multor angajaţi ai unităţii de învăţământ, între care şi prorectorului.

Conform unui comunicat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) , procurorii fac 76 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Braşov, Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Satu Mare, Ialomiţa, Timişoara, Dâmboviţa, Botoşani, Cluj şi Mureş.

Un număr de 13 percheziţii sunt la sediile unor instituţii de învăţământ superior, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

„În fapt s-a constatat că, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituţiei de învăţământ, împreună cu secretari ai unor facultăţi din cadrul universităţii, angajaţi care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universităţii, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenţilor, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informaţii nepublice, însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie”, conform DIICOT.

Prin această activitate infracţională vastă, membrii grupării infracţionale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulţi studenţi/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/şi examene restante cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licenţă si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019, arată sursa citată.

„Astfel, în schimbul obţinerii de diverse foloase materiale, au procedat la îndeplinirea defectuoasă, neîndeplinirea sau îndeplinirea unor acte contrare ce ţin de îndatoririle de serviciu, facilitând promovarea frauduloasă a examenelor susţinute de foarte mulţi studenţi ai universităţii, atât cu ocazia susţinerii anumitor examene restanţe/credite, cât şi cu ocazia organizării sesiunii de licenţă/master aferente anului universitar 2018-2019 din toamna anului curent”, susţin oamenii legii.

Pe parcursul anchetei au rezultat date care atestă că astfel de activităţi infracţionale sunt derulate în cadrul universităţii de foarte mulţi ani (cel puţin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licenţă cât şi a examenelor obişnuite aferente anilor universitari, existând situaţii când studenţii, viitori licenţiaţi, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susţinerea examenelor la materiile şi disciplinele respectivelor facultăţi.

„În raport de poziţia de conducere ocupată în cadrul universităţii şi de influenţa pe care o putea exercita atât asupra angajaţilor acesteia cât şi asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituţiei de învăţământ superior coordona în mod direct activităţile infracţionale. Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicaţi de regulă după caz, în facilitarea obţinerii grilelor cu întrebările şi răspunsurile de la examen, traficarea influenţei pe lângă anumiţi profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obţinerii de lucrări de licenţă deja întocmite”, precizează Direcţia.

În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licenţă/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuţiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenţi/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licenţă).

Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei 1, scrise a examenului de licenţă, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaţilor (care procedau la învăţarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicaţi de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind aşezaţi în anumite locuri prestabilite pentru a putea acţiona fără probleme), fie studenţii candidaţi erau direct ajutaţi în timpul examenului scris de către anumiţi supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licenţă.

În ceea ce priveşte proba a II a, orală, de susţinere a examenului de licenţă/master, prorectorul era de regulă cel care după obţinerea lucrării de licenţă, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poştei electronice, cu foarte puţin timp (doar câteva zile) înainte de susţinerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi şi a-şi însuşi conţinutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.

„Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăşi întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultăţii, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licenţă, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauz”, menţionează DIICOT.

În cauză vor fi puse în aplicare un număr de 96 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi audiate la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală şi la sediul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.