„Pericolul infracţional, vătămător la nivelul întregii societăţi” pentru care fostul ministru Gabriel Sandu rămâne în închisoare

Magistraţii de la Tribunalul Ilfov au admis, în 4 decembrie 2017, contestaţia procurorilor la măsura din 1 noiembrie dispusă de Judecătoria Sectorului 4, de admitere a cererii de liberare condiţionată formulată de către fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu.

În motivarea admiterii contestaţiei procurorilor, judecătorii mai spun că profilul moral şi comportamental al infractorilor ce comit fapte de tip „white collar” (n.r guler alb) este unul de obicei bun în mediul carceral, însă aceasta nu poate să releve în mod automat şi o reeducare.

„Pericolul faţă de ordinea de drept pe care-l reprezintă astfel de infractori care nu au comis simple infracţiuni de drept comun pentru a-şi asigura un produs infracţional ocazional nu poate fi, în mod evident, ignorat de către prezenta instanţă. În aceste cazuri produsul infracţional este de regulă mult mai consistent, se dobândeşte ca urmare a stăpânirii unor cunoştinţe infracţionale bine puse la punct şi este vătămător nu doar la nivelul unei singure persoane ci chiar la nivelul întregii societăţi. Astfel fiind, în cauză pericolul are o natură diferită de cel reprezentat de faptele comise cu violenţă de exemplu, fiind însă de asemenea unul extrem de ridicat şi, prin urmare, instanţa nu-şi poate forma convingerea privind o reală reeducare doar prin afişarea unui comportament lipsit de sancţiuni, autorii unor astfel de infracţiuni fiind de obicei persoane instruite dar şi periculoase pe măsură – periculoase nu pentru cei aflaţi fizic în imediata lor apropiere, ci pentru societate în ansamblul ei”, mai arată documentul menţionat.

Totodată, instanţa a mai subliniat că timpul petrecut de Gabriel Sandu după gratii este insuficient.

„Văzând data încarcerării – 03.10.2016/momentul de debut al reeducării -, comportamentul deţinutului pe perioada detenţiei şi celelalte circumstanţe analizate, instanţa apreciază că timpul scurs în penitenciar este total insuficient pentru ca acesta să-şi fi putut însuşi o atitudine corectă de respect faţă de valorile ocrotite de lege. Subsumând, Tribunalul apreciază că, în acest context de stări, situaţii, împrejurări, condamnatul nu prezintă suficiente garanţii pentru a fi pus în libertate, nefiind astfel îndeplinite condiţiile legale pentru a se putea dispune liberarea condiţionată la acest moment execuţional, deţinutul fiind de altfel la prima sa analiză în faţa Comisiei. Pe cale de consecinţă, potrivit competenţelor legale, analizând situaţia condamnatului S.G. Judecătorul constată că liberarea sa condiţionată în această fază procesual- execuţională nu este oportună”, mai spun judecătorii.

„Instanţa constată că deţinutul S.G.a fost condamnat deoarece „în anul 2009, în calitate de XXX a pretins şi primit de la F.C. şi P. D.M. suma de XXXX pentru a asigura promovarea hotărârii de guvern pentru a face demersuri în vederea obţinerii bugetului necesar pentru a facilita firmelor susţinute de F.C încheierea contractului de închiriere de licenţe M. prin exercitarea influenţei asupra unor persoane din cadrul Guvernului respectiv asupra unor funcţionari şi a primit cu titlu de folos necuvenit suma de XXXX ce a fost transferată la solicitarea sa în contul firmei XXXX pe care o controla prin intermediul lui S. L. D. în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni fictive”. Astfel, se constată că faptele comise sunt de o gravitate fără precedent – aspect ce relevă din partea deţinutului un potenţial criminogen extrem de ridicat”, se mai arată în motivare.

Instanţa a stabilit un termen de reiterare a cererii peste un an, precizând că „acesta apare ca fiind un termen rezonabil , prin raportare la pedeapsa pe care o are condamnatul de executat, şi apt de a pune la dispoziţia condamnatului răgazul necesar pentru a putea demonstra posibilităţi reale de reintegrare socială şi dovezi temeinice de îndreptare aşa cum prevede legea,toate de natură a putea convinge instanţa de judecată de oportunitatea liberării condiţionate”.

Gabriel Sandu a fost condamnat, în 3 octombrie 2016, în dosarul Microsoft, la trei ani de închisoare, Dorin Cocoş la doi ani şi patru luni ani şi Gheorghe Ştefan la şase ani de detenţie, în timp de omul de afaceri Nicolae Dumitru a primit o pedeapsă de doi ani şi patru luni. Între timp, Ştefan, Cocoş şi Dumitru au fost eliberaţi din penitenciar.

Citeşte şi: Claudiu Manda: Suntem interesaţi să avem dialog cu Sebastian Ghiţă, avem condiţiile tehnice şi legale

Citeşte şi: Un fost preşedinte şi un ex-premier, precum şi doi şefi ai SRI, audiaţi în comisia de control al Serviciului Român de Informaţii

Citeşte şi: Angajat al Poliţiei Locale, cercetat pentru că ar fi produs un accident conducând băut

Citeşte şi: Angajat al Poliţiei Locale, cercetat pentru că ar fi produs un accident conducând băut

Citeşte şi: Laura Codruţa Kovesi refuză să spună dacă a fost acasă la Sebastian Ghiţă

Citeşte şi: Cod galben de ninsori: ANM a emis două atenţionări / Unde se va depune strat consistent de zăpadă | HARTĂ