Persoane ridicate în cadrul operaţiunii de la punctele de frontiere, aduse cu elicoptere şi maşini

În cadrul acestei ample anchete sunt vizate aproximativ o sută de persoane, între care figurează ofiţeri de poliţie judiciară, politişti şi vameşi, precizează surse judiciare.

Marţi dimineaţă s-au făcut descinderi în punctele de vamă Stamora Moraviţa, Deta, Cruceni şi Naidăş.

În jur de 1.000 de forţe de ordine participă, marţi dimineaţă, la cele peste 70 de descinderi coordonate de ofiţeri Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi procurori DNA.

De asemenea, se fac percheziţii şi la locuinţele unor poliţişti, vameşi şi traficanţi de ţigări, în judeţele Argeş, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureş, Suceava, Dolj, Giurgiu, Timiş şi Dâmboviţa, precum şi în Capitală, precizează surse poliţieneşti.

Peste 130 de descinderi au început, marţi, de la ora 6.00, la locuinţele şi la locurile de muncă ale unor vameşi şi poliţişti de frontieră din zona de vest a ţării.într-o amplă anchetă coordonată de DNA privind corupţia la frontieră, persoanele vizate urmând să fie aduse la Bucureşti pentru audieri

Operaţiunea de marţi de la vămile din vestul ţării vine în urma descinderilor şi arestărilor a 59 de persoane implicate în corupţie şi contrabandă cu ţigări de la la punctul de frontieră Siret.

Potrivit magistraţilor, luarea de mită de la PTF Siret nu este sporadică, accidentală, ci este un proces coordonat, organizat ierarhic în care fiecare îşi are rolul stabilit, îşi cunoaşte şi îşi asumă riscul şi totodată îşi primeşte recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei.

Procurorii DNA susţin, în cazul de la Siret, că inculpaţii au comis, în concurs, infracţiuni grave, prima, o infracţiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracţiune continuată, de corupţie cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracţiuni grave, ci şi cauze de agravare.

În acest context, lipsa unei reacţii prompte, viguroase a instituţiilor statului faţă de astfel de fapte grave - care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice - generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulţumire socială şi poate fi percepută de cetăţeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a reţelelor de crimă organizată, a folosirii autorităţilor publice pentru îmbogăţiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, afirmă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

"Inculpaţii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, ceea ce face ca activitatea lor infracţională să fie de o mare gravitate şi de un ridicat pericol social, prin potenţialul de discreditare şi prin neîncrederea cetăţenilor în această instituţie a statului. Pericolul social concret mai rezultă şi din faptul că inculpaţii şi-au traficat atribuţiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate şi, implicit în funcţiile pe care le deţin ar aduce o gravă atingere desfăşurării activităţii PTF Siret", mai spun anchetatorii.