Persoanele arestate în cazul fraudelor informatice cu prejudiciu de 20 milioane de dolari, eliberate

Tribunalul Bucureşti dispusese, în 15 iulie, arestarea preventivă a 23 de persoane, la propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un dosar complex de fraudare pe internet.

Decizia a fost contestată de cele 23 de persoane la Curtea de Apel Bucureşti, care a luat în discuţie recursurile lor în 28 iulie, decizia fiind amânată pentru marţi.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus eliberarea celor 23 de persoane. Astfel, în urma deciziei definitive a Curţii de Apel Bucureşti au fost eliberaţi din arestul Poliţiei Capitalei Alexandru Valentin Jantea, Marian şi Mircea Beşcu, Cristian Daniel Tatarici, Adrian Mihai Olteanu, Cristian Mihai Cioabă, Cătălin şi Constantin Arghirescu, Andrei Sandu, Ionuţ Valentin Durlea, Alberto Florin Florea, Iustin Chiriţă, Dragoş Florentin şi Ionuţ Sorin Drăghici, Vasile Deaconu, Marian Sorin Chirciu, Cristian Iulian Ban, Ciprian Viorel Croitoru, Alexandru Daniel Barbu, Nicuşor Trăistaru, Cătălin Nechifor, Mihail Rareş Preda şi Alexandru Silviu Ghiţă.

Procurorii DIICOT au destructurat trei grupuri infracţionale organizate transfrontaliere, specializate în comiterea de fraude informatice pe site-urile de comerţ electronic.

În acest caz, procurorii DIICOT au făcut, în 14 iulie, 117 percheziţii în Bucureşti, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Râmnicu-Vâlcea, Zimnicea, Alexandria, Reşiţa şi Piteşti.

În urma percheziţiilor, 23 de persoane au fost arestate preventiv, fiind acuzate de fraude informatice, constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Anchetatorii au stabilit că în perioada 2009-2011, prin postarea unor anunţuri fictive de vânzare a unor bunuri inexistente în realitate (autoturisme, motociclete, ambarcaţiuni uşoare, produse electronice), suspecţii au indus şi menţinut în eroare mai mulţi cumpărători on-line, în cadrul platformelor de comerţ electronic www.eBay.com şi www.craigslist.org, cărora le-au fost transmise informaţii false cu privire la realitatea anunţurilor, modalitatea de achiziţie, plata preţului, identitatea vânzătorului.

Sumele de bani aferente preţului plătit de victime au fost colectate din străinătate (cel mai adesea în SUA) cu folosirea de identităţi false de către membrii grupului şi mai apoi retransmise în România prin intermediul transferurilor rapide către persoane afiliate grupului cu acest scop.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, declara atunci, într-o conferinţa de presă comună a DIICOT şi IGPR, că 22 de persoane au fost acuzate în SUA în cazul acestor reţele de criminalitate informatică, precizând că SUA vor încerca să obţină extrădarea acestor infractori şi a conducătorilor acestor organizaţii infracţionale după derularea procedurilor judiciare necesare în România.

El a mai spus că membrii celor trei grupări au înşelat peste 2.000 de persoane în SUA, suma totală ridicându-se la peste 10 milioane de dolari.

Din datele prezentate de ambasador a rezultat că membrii acestui grup de infractori au păgubit cetăţeni din 50 de state ale Americii.

Totodată, Mark Gitenstein a spus că parte dintre infractorii români susţineau că sunt membri ai Armatei americane pentru a câştiga încrederea victimelor.

"Adesea, susţinând că sunt membri ai Armatei americane, aceşti infractori cibernetici au susţinut că au automobile de vânzare. Ei au folosit încrederea americanilor în armată pentru a păcăli persoane bine intenţionate şi care nu bănuiau nimic să le trimită bani pentru a achiziţiona imobile inexistente", a spus Gitenstein.

Şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, au precizat că este vorba despre 1.000 de victime ale reţelelor.

Reprezentanţi ai Ambasadei SUA au explicat că există 1.000 de victime care au fost audiate de procurori în SUA, procedurile fiind în curs şi pentru celelalte peste 1.000 de persoane.

De asemenea, potrivit precizărilor făcute de aceiaşi oficiali, cuantumul prejudiciului ar fi de aproximativ 20 de milioane de dolari, suma de 10 milioane fiind cea rezultată din probele instrumentate până în acest moment.

Reţeaua de infracţionalitate electronică destructurată în cooperare cu SUA era alcătuită din trei paliere, licitatorii, respectiv cei care lansau operaţiunea de înşelăciune, câştigând aproximativ 60-70% din suma obţinută fraudulos, declara Codruţ Olaru.

"Apropo de procentele celor implicaţi în fapte, practic structura grupului în linii mari era asigurată pe trei paliere. Avem un prim palier de licitatori - cei care trimiteau acele mesaje care ajungeau ulterior către victime. Aveam un al doilea palier constituit de cei care, cu identitate falsă, ridicau sumele de bani din Statele Unite pentru că, evident, nu mai funcţionau sistemul ca banii să fie trimişi direct în România şi se alegea ca element de credibilitate al operaţiunii tranferarea banilor către un cetăţean din SUA. Acei membri ai reţelei îşi reţineau circa 20% din suma pe care o retrăgeau. Apoi avea loc ultima etapă, a celor care asigurau retragerea banilor pe teritoriul României cu identităţi reale. Aceştia reţineau încă 20% din câştig. Deci în linii mari licitatorul unei astfel de operaţiuni avea un profit net de 60-70% din totalul sumei", a explicat atunci Codruţ Olaru.

Referindu-se la profilul membrilor acestor reţele, Olaru a explicat că este vorba despre tineri având ca principală sursă de venit săvârşirea de infracţiuni electronice.

"Sunt oameni tineri, sunt oameni care au ca principală preocupare şi ca principală sursă de venit săvârşirea de infracţiuni informatice şi care de cele mai multe ori au preferat ca banii rezultaţi din aceste fapte să-i consume în mod automat fără o investiţie pe termen lung sau mediu", a precizat Olaru.

El a mai spus că în cea mai mare parte nu este vorba despre persoane cu studii superioare de specialitate ci de "autodidacţi".

"Dacă vă imaginaţi că toţi cei implicaţi în derularea acestor infracţiuni au studii de specialitate, au urmat anumite colegii, anumite universităţi, să ştiţi că de fapt nu au astfel de studii. Practic mare parte din ei sunt autodidacţi. Se învaţă fiecare pe fiecare şi nu fac decât să transmită în mod rapid informaţia unul către celălalt. Nu vreau pe de altă parte să credeţi că acest domeniu al licitaţiilor frauduloase pe Internet este o muncă deosebit de laborioasă în materia criminalităţii informatice", a spus el.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DCCO - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, BCCO Craiova şi SCCO Gorj, iar suportul tehnic al operaţiunii a fost asigurat de către Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR şi DGIPI.

Procurorii DIICOT, în documentarea informativ-operativă a cauzei, au colaborat cu ofiţerii US Secret Service şi FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.