Persoanele declarate în incompatibilitate nu mai pot candida pentru funcţii publice timp de 3 ani. Ce spun parlamentarii şi judecătorii din cadrul Curţii Constituţionale/ Reacţia preşedintelui ANI

Prin decizia luată joi de Curtea Constituţională s-a stabilit că sintagma "aceeaşi funcţie" de la articolul 25 alineatul 2 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice se referă la orice funcţie aleasă. Astfel, interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.

Potrivit textului de lege menţionat, "persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".

Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii deApel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Curtea Constituţională a luat în discuţie această excepţie de neconstituţionalitate după ce deputatul PNL Steluţa Cătăniciu a ridicat această problemă, în dosarul cu ANI privind un conflict de interese.

Agenţia Naţională de Integritate arăta, în martie 2013, că deputatul Steluta Gustica Cataniciu a fost în conflict de interese în perioada ocupării funcţiei de consilier local la Cluj-Napoca, deoarece a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea.

Decizia a fost contestată de deputatul PNL la Curtea de Apel Cluj, care în 30 decembrie a respins acţiunea. Sentinţa nu este definitivă şi a fost contestată de Steluţa Cătăniciu la instanţa supremă.

• Gorghiu: Decizia CC arată că am luat decizia corectă în PNL, la europarlamentare, în cazul Diaconu

Vicepreşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale în cazul legii privind integritatea confirmă faptul că liberalii au luat decizia corectă la europarlamentare în cazul Mircea Diaconu, când a decis să nu-i susţină candidatura.

Gorghiu a fost întrebată care este efectul deciziei Curţii Constituţionale în cazul aleşilor declaraţi incompatibili sau în conflict de interese de către instanţele de judecată. "Aştept de ceva vreme această interpretare, pentru că bineînţeles că articolul pe care l-au interpretat cei de la Curtea Constituţională suferea de anumite carenţe, astfel încât au fost diverse abordări în privinţa lui. Aduce o limpezire a dispoziţiilor în materie de integritate, în materia conflictului de interese şi a incompatibilităţii, şi anume posibilitatea de a se constata incompatibilitatea pe funcţia pe care ai fost ales sau pe toate funcţiile eligibile. Această interpretare va completa, va limpezi din punctul acesta de vedere legea care reglementează incompatibilităţile şi conflictul de interese şi nu responsabilizează pe noi, practic, ca şi clasă politică în ideea în care va trebui să fim foarte atenţi la tot ceea ce înseamnă criterii de integritate şi ocuparea cu integritatea funcţiei publice", a declarat Gorghiu.

Deputatul PNL a precizat că prin decizia CC se demonstrează că PNL "a fost extrem de corect la momentul alegerilor europarlamentare în modul în care a interpretat, în sensul în care astăzi Curtea Constituţională a decis la luni bune distanţă".

"La europarlamentare am avut un moment mai puţin fericit în care PNL, ţinând cont de această interpretare cu care astăzi Curtea Constituţională vine şi confirmă sensul real al articolului din lege, a trebuit să renunţe la candidatura lui Mircea Diaconu. Din nefericire, interpretarea pe acest caz vine târziu, dacă ar fi venit înainte eram lămuriţi şi nu mai existau controversele publice pe acest subiect", a mai afirmat Gorghiu.

Vicepreşedintele PNL a precizat că şi-ar dori ca în perioada următoare Parlamentul, Guvernul, Agenţia Naţională de Integritate şi societatea civilă să pună bazele unei legi unice referitoare la integritate.

• Chelaru: În toamnă reluăm subiectul incompatibilităţilor, vom ţine cont de decizia CC

Senatorul PSD Ioan Chelaru, membru în Comisia juridică din Senat, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că în toamnă se va relua, în Parlament, subiectul incompatibilităţilor, pentru punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Potrivit lui Chelaru, decizia Curţii Constituţonale cu privire la sintagma "aceeaşi funcţie" din articolul 25 din Legea ANI "consfinţeşte o parte din părerea care exista deja, că într-adevăr, prevederea din legea ANI se referă la orice funcţie, nu doar la funcţia pe care o deţinea persoana vizată, în momentul în care a fost declarată incompatibilă".

"Efectul va fi că va trebui să punem în aplicare decizia Curţii Constituţionale. Vom analiza, de la caz la caz, şi unde vom constata că există incompatibilităţi, din toamnă se va relua subiectul, cu o altă dimensiune, ţinând cont de decizia Curţii", a spus senatorul PSD.

El a mai arătat că efectul deciziei Curţii Constituţionale, pe această prevedere din legea ANI se va vedea mai mult la consilierii locali, judeţeni, pentru că acolo s-ar putea să fie mai multe cazuri din incompatibilitate, el precizând că, din câte ştie, la Senat este un singur caz, şi anume cel al senatorului PNL Akos Mora.

Vicepreşedintele PNL a precizat că şi-ar dori ca în perioada următoare Parlamentul, Guvernul, Agenţia Naţională de Integritate şi societatea civilă să pună bazele unei legi unice referitoare la integritate.

"În acest moment dispoziţiile (legate de incompatibilitate şi conflict de interese, n.r.) sunt aruncate prin zeci de legi, ceea ce nu este deloc fericit", a mai spus Gorghiu.

Ea a fost întrebat dacă efectul deciziei CC ar putea viza mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, în sensul invalidării acestuia. "O decizie a CC, inclusiv cele de interpretare, operează pentru viitor. Mandatul domnului Diaconu a fost validat de către Parlamentul European, chiar la începutul acestei săptămâni, dacă nu mă înşel. Mircea Diaconu nu ar trebui să mai facă, din punctul meu de vedere, subiectul unei dezbateri publice, ci ceea ce se va întâmpla de acum încolo cu cei care vor fi subiectul unei hotărâri definitive şi irevocabile privitoare la incompatibilitate sau conflict de interese", a mai spus deputatul PNL.

De asemenea, ea a fost întrebată dacă decizia CC ar putea viza mandatele deţinute în prezent de parlamentari care au primit decizii definitive în cazul conflictelor de interese sau incompatibilităţii.

"Cred că cel mai înţelept în acest moment este să aşteptăm redactarea hotărârii CC, care, indiferent dacă ne va plăcea sau nu ne va plăcea, este definitivă şi obligatorie pentru toată lumea şi PNL o va respecta, aşa cum a făcut cu toate deciziile CC", a mai declarat Gorghiu.

• Judecători CC: Interpretarea dată sintagmei "aceeaşi funcţie" nu se aplică retroactiv

Judecători din cadrul Curţii Constituţionale (CC) au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că interpretarea dată sintagmei "aceeaşi funcţie", care apare în articolul 25 alineatul (2) din Legea ANI, nu se aplică retroactiv, ea producând efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial.

"Articolul 25 alineatul (2) rămâne în vigoare aşa cum este. Interpretarea dată de Curtea Constituţională produce efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă cel târziu 20-21 iulie", a precizat unul dintre judecătorii Curţii.

Sursele citate au adăugat că această interpretare a legii vizează dosarele aflate în curs de judecare, nu şi cele în care s-a dat deja o sentinţă definitivă.

Astfel, menţionează judecătorii Curţii Consituţionale, o persoană care a fost declarată incompatibilă de instanţă, dar a candidat şi a obţinut o funcţie eligibilă, va rămâne în acea poziţie.

Pe de altă parte, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a menţionat, tot pentru MEDIAFAX, că interpretarea dată de CC statuează clar faptul că un ales local sau un parlamentar, aflat în incompatibilitate sau în conflict de interese, nu are voie să candideze la o altă funcţie aleasă din cele prevăzute de lege, pentru o perioadă de trei ani.