Persoanele dezavantajate vor primi, pe lângă pachete cu alimente, rechizite şcolare, din fonduri UE

Ministerul Fondurilor Europene informează, luni, că a trimis oficial Comisiei Europene (CE) Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, prin sistemul informatic de comunicare - Structural Funds Communication (SFC)‎, în 13 septembrie.

Prin acest program vor fi distribuite alimente şi asistenţă de bază celor mai dezavantajate persoane din România, fiind introdus şi un pachet de rechizite şcolare, pentru încurajarea frecvenţei şcolare, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor.

Pentru acordarea acestor ajutoare, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro, conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.

"Programul va fi finanţat din fonduri UE şi de la bugetul de stat în proporţie de 85%, respectiv 15%. Alocările financiare pentru România în preţuri curente sunt de 442.562.008 euro. Contribuţia de la bugetul de stat este de 78.099.178 euro", se arată în documentul trimis pentru aprobare.

În documentul transmis CE se arată că suma alocată României în perioada 2014-2020 este de două ori mai mare decât cea din 2007-2013, când Uniunea Europeană a alocat României fonduri şi bunuri din stocurile de intervenţie însumând un total de aproximativ 260 milioane de euro.

Conform programului, operaţiunile de distribuire de alimente în teritoriu se vor baza pe emiterea unor cupoane individuale pe care le va primi, acasă, fiecare persoană care face parte din grupul ţintă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, nu vor avea valoare financiară, dar vor avea elemente de siguranţă pentru a împiedica falsificarea acestora. Fiecare cupon va fi inscripţionat cu numele şi prenumele persoanei respective, CNP, componenţa coşului alimentar şi data de valabilitate a cuponului.

În 2014, distribuirea alimentelor se va face o singură dată, având în vedere data aprobării Regulamentului 223/2014, iar începând cu 2015 distribuirea pachetelor cu alimente se va face cel puţin de două ori pe an.

Achiziţionarea pachetelor cu alimente se face de către beneficiar, adică de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), iar transportul şi depozitarea vor fi asigurate de către furnizorii de alimente. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor pe baza cupoanelor individuale.

"În cazul persoanelor care nu sunt deplasabile (ex: persoane cu dizabilităţi, persoane cu vârstă înaintată) pachetele cu alimente vor fi distribuite la domiciliu cu sprijinul organizaţiilor partenere", se mai arată în documentul citat.

Acesta prevede şi o serise de măsuri auxiliare, care să încurajeze inserţia socială a acestor persoane, precum educaţie cu privire la asigurarea igienei corporale, precum şi a locuinţei proprii, facilitatea accesului la serviciile medicale, orientare către servicii sociale, furnizate de angajaţii serviciilor publice de asistenţă socială din primării, orientarea în vederea inserţiei profesionale, precum şi sprijin în căutarea unui loc de muncă.

Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se va asigura achiziţionarea, transportul, depozitarea şi distribuţia de rechizite şcolare şi ghiozdane persoanelor care fac parte din grupul ţintă.

"Una dintre categoriile cele mai dezavantajate sunt copiii şi tinerii. Se vor oferi ghiozdane şi rechizite şcolare care vor încuraja o frecventare sporită a şcolii. Deşi învăţământul este gratuit în România, menţinerea unui copil la şcoală presupune costuri importante iar familiile sărace nu au resurse pentru astfel de cheltuieli, astfel încât rata de abandon şcolar este în creştere în rândul copiilor care provin dintr-un mediu defavorizat", se arată în document.

Componenţa pachetelor de rechizite şcolare este stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale respectând necesităţile de rechizite pentru fiecare nivel de învăţământ.

Acordarea rechizitelor şcolare se va face începând cu anul şcolar 2015/2016.

Identificarea grupului ţintă s-a făcut prin înfiinţarea unor grupuri de lucru dedicat acestui subiect pe care MFE le-a iniţiat cu instituţii care fac politica publică în acest domeniu, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Direcţia Servicii sociale şi Incluziune socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Condiţiile de eligibilitate se stabilesc pe baza unui mecanism naţional: încadrarea în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea unui prag maxim al veniturilor cumulate pentru persoanele la care nu se pot aplica prevederile Legii 416/2001, reprezentând aprox. 45% din salariul de bază minim brut pe ţară) şi copii care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară şi care sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi.

"Ministerul Fondurilor Europene a trimis acest program Comisiei Europene şi, datorită discuţiilor informale cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea documentului, mizez pe aprobarea acestuia într-un timp scurt astfel încât România să acorde încă din acest an persoanelor sărace ajutoarele finanţate de UE şi de Guvernul României pentru perioada de programare 2014 – 2020", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministerul Fondurilor Europene va realiza licitaţia pentru alimente conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Achiziţia alimentelor va fi împărţită în loturi pentru a evita sincopele cauzate de eventualele contestaţii. Astfel, vor fi derulate proceduri de achiziţii publice pentru asigurarea alimentelor necesare pe loturi, la nivelul a câte două - cinci judeţe, respectiv pentru Bucureşti-Ilfov.

Potrivit Eurostat, 24,8% din totalul populaţiei UE trăieşte sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei şi copii.

În România, în anul 2012, ponderea persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%. Conform datelor statistice, forma dominantă
de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani şi peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă considerat decent. În România, 29,9% din totalul populaţiei se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceştia nu îşi pot permite printre alte să consume carne, peste sau proteine echivalente la fiecare două zile. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de Eurostat, arată o uşoară reducere a populaţiei totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la 28,7%, respectiv 22,2% care sunt afectaţi de lipsa
alimentelor de bază.

Ponderea populaţiei aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, şomajul fiind principala cauză. În anul 2012, 41,7% dintre şomerii tineri aflaţi în grupa de vârstă între 18 şi 24 de ani erau raportaţi ca fiind afectaţi de deprivare materială severă.

În document se mai arată că lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar şi faţă de cel al şomerilor.