Peste 130.000 de puieţi vor fi plantaţi în această primăvară în zona Dobroneagu, prin eforturile Fundaţiei Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia a demarat acţiunile de refacere ecologică a Muntelui Dobroneagu, în această primăvară, peste 130.000 de puieţi urmând să fie plantaţi în această zonă. Totodată, echipa fundaţiei va reveni cu completări în zona unde s-a plantat în etapele anterioare.

Zona Dobroneagu are o suprafaţă de 200 ha, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor din perioada 2008–2010, când 40 ha au fost afectate, dar şi ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 ha.

Procesul de reconstrucţie ecologică a zonei a început în primăvara anului 2022, fiind plantaţi puieţi de molid, fag, brad, paltin şi scoruş pe 55 ha din suprafaţa afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s‑au refăcut peste 32 ha din arealul tăiat ilegal.

Refacerea pădurii cu specii native, specifice arealului şi nivelului de altitudine, obiectivul Fundaţiei Conservation Carpathia

Şantierul de reconstrucţie ecologică trasat pentru această primăvară în zona Dobroneagu este situat la o altitudine de 1450 şi 1700 m, iar în această primăvară se va planta la o înălţime de peste 1500 metri motiv pentru care plantările se vor face cu puieţi de molid, specie potrivită acestui tip de înălţime şi areal. Totodată echipa fundaţiei verifică plantaţia din zona inferioară, unde s-a împădurit anul trecut, şi completează cu puieţi de fag. 

„Este foarte important ca ecosistemele forestiere din bazinul Văii Vâlsanului să redevină complet funcţionale adică similare pădurilor naturale care au existat aici, de aceea încercăm să copiem cât mai fidel ceea ce natura a creat aici în decursul evoluţiei, compoziţia speciilor fiind un element cheie în acest sens. În această primăvară vom planta 40 de ha cu molid, vom face completări în zonele plantate anterior şi vom încerca ceva nou. Ca un experiment, încercăm ca pe lângă plantarea tradiţională de puieţi să testăm semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona”, explică Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Puieţii din speciile naturale autohtone provin din pepinierele Fundaţiei Conservation Carpathia sau sunt achiziţionaţi de la producători specializaţi.

În medie, în fiecare sezon, pe acest şantier de reconstrucţie ecologică lucrează peste 40 de muncitori, timp de 3-4 săptămâni.

Păstrarea pădurilor este critică în contextul schimbărilor climatice, iar refacerea acestora este mai mult decât necesară. Pădurea are un rol esenţial în captarea dioxidului de carbon, în protecţia împotriva poluării, mai ales în zonele din apropierea oraşelor, în menţinerea bazinului hidrologic. Aceasta este habitat pentru mii de specii şi este esenţială pentru viaţă.

Fundaţia Conservation Carpathia desfăşoară lucrări pe alte 5 şantiere de reconstrucţie ecologică, urmând să fie plantaţi în această primăvară peste 240,000 puieţi.

Din 2013 până în prezent, Fundaţia Conservation Carpathia a plantat 3,7 milioane puieţi şi a refăcut o suprafaţă de 1.906 ha de pădure.

În cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munţilor Carpaţi, România” – LIFE18 NAT/RO/001082, Fundaţia Conservation Carpathia reface suprafeţele afectate de tăieri neconforme şi de dezastre naturale, cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană.

Despre Fundaţia Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munţii Carpaţi, în beneficiul biodiversităţii şi a comunităţilor locale. Din 2009, fundaţia românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud‑estul Carpaţilor Meridionali, achiziţionându-le cu scop de conservare, a plantat peste 3,7 milioane de puieţi pe 1.906 ha afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 ha pe care nu se desfăşoară vânătoare sportivă şi de trofee. Fundaţia contribuie la bunăstarea comunităţilor din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educaţie şi de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.

Despre proiect

Proiectul de reîmpădurire realizat de Fundaţia Conservation Carpathia este unic în România şi reprezintă una din cele mai importante iniţiative de conservare de păduri din Europa. Această acţiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităţilor locale din zona munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia,