Peste 14.000 de copii de la sate vor participa la şcoala de vară organizată de World Vision România

Peste 14.000 de copii din mediul rural vor participa, în această vară, la activităţi educaţionale în programele Şcolii de vară World Vision România.

Activităţile vor fi atât de educaţie formală, unde vor fi predate lecţii la materiile importante, pentru a-i ajuta pe copii să recupereze sau să recapituleze noţiunile de bază, cât şi de educaţie non-formală, care presupun deprinderea abilităţilor socio-emoţionale, lecţii de viaţă independentă sau de educaţie pentru sănătate. Peste 200 de cadre didactice şi psihologi din Ialomiţa, Iaşi, Vaslui, Dolj şi Cluj vor coordona activităţile din şcoala de vară.

Activităţile din programele World Vision România vor fi realizate atât online, cât şi faţă în faţă, în grupuri mici de copii, cu respectarea unor condiţii de maximă siguranţă pentru participanţi.

Fundaţia a elaborat un ghid cu reguli stricte pentru reluarea activităţilor sociale şi educaţionale cu copiii, preluat şi adaptat după modelul îndrumărilor oferite de Ministerul Educaţiei din Norvegia pentru redeschiderea centrelor de zi, grădiniţelor, şcolilor cu clase primare şi gimnaziale, recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanele cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii din România cu privire la măsurile pentru reluarea activităţilor cu copiii şi elevii în unităţi şcolare şi servicii sociale de zi.

Ghidul oferă sfaturi şi îndrumări practice pentru elaborarea unui plan de funcţionare în contextul prevenirii şi controlului infecţiei cu noul COVID-19, adaptat la fiecare unitate socială sau educaţională (centre de zi, centre educaţionale, creşe, grădiniţe, şcoli), precum şi la nivel de proiecte implementate de organizaţii neguvernamentale, pentru reluarea activităţilor cu copiii în timpul pandemiei de coronavirus atât pe perioada verii, precum şi din toamnă.

Ce activităţi au fost pregătite pentru copiii din mediul rural

•  Activităţi de educaţie remedială, prin intermediul cărora copiii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor de învăţare.
• Ateliere de orientare în carieră şi stagii de practică online.
•  Ateliere de dezvoltare persoanală, care abordează subiecte precum bullying-ul, anxietatea şi gestionarea ei, comportamentele neadecvate şi unde copiii vor participa la jocuri de auto-cunoaştere, cooperare, cultivarea stimei de sine.
•  Ateliere de educaţie civică şi educaţie pentru mediu.
•  Ateliere de educaţie pentru sănătate, igienă, mai ales în contextul COVID-19.
• Ateliere recreative, de fotografie, pictură, club de lectură, piesă de teatru în aer liber, vizionarea filmelor în aer liber.
• Concursuri literare, în care copiii au de realizat o lucrare la alegere care să se încadreze în tematica literară, artistică sau multimedia.
• Atelier de experimente ştiinţifice.
• Ateliere de educaţie antreprenorială şi educaţie financiară.
•  Jocuri şi competiţii sportive care nu implică contactul fizic: cursa cu ştafeta în care copiii nu ating acelaşi obiect ci mai multe obiecte plasate în diferite puncte din spaţial de desfăşurare; de asemenea, copiii vor alerga pe culoare predefinite şi marcate cu sfoară sau alte materiale.
•  Sesiuni de consiliere psihologică individuală sau de grup.
•  Organizarea de tabere pentru copiii din mediul rural, la care vor participa un grup restrâns de copii. Activităţile vor avea loc în aer liber.

„În contextul actual declanşat de pandemia COVID-19, închiderea şcolilor odată cu declararea stării de urgenţă pe teritoriul României şi decizia de a le redeschide ulterior doar pentru o mică parte din elevi au reprezentat măsuri necesare pentru protejarea populaţiei dar, în acelaşi timp, au condus la instalarea unei stări de confuzie, teamă şi stres în rândul copiilor şi adulţilor”, arată World Vision.

Posibile efecte post-starea de urgenţă în rândul copiilor vulnerabili: abandon şcolar, disconfort emoţional, afecţiuni psihologice

Reprezentanţii fundaţiei mai spun că numeroşi psihologi avertizează deja că aceste elemente pot să ducă la instalarea unor afecţiuni de ordin psihologic precum tulburările anxioase, depresia sau sindromul post-traumatic. Astfel, organizarea unor activităţi socio-educative care să redea copiilor un sentiment de relativă normalitate este importantă. „Toate activităţile se vor face cu respectarea măsurile de siguranţă recomandate de autorităţi, precum: limitarea numărului de copii care fac parte dintr-un grup, introducerea unor activităţi care să limiteze interacţiunile fizice dintre aceştia sau dintre aceştia şi facilitatori, folosirea de echipamentelor de protecţie (mănuşi, măşti), utilizarea unor locaţii care să permită participanţilor să îşi spele mâinile frecvent etc”, mai arată World Vision. 

Abandonul şcolar are cauze multiple, cele mai frecvente fiind lipsa sau slaba dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale. Rezultatele şcolare ale copilului sunt în mod clar legate de confortul lui emoţional, de modul în care reuşeşte să se adapteze la grupul de colegi, să lucreze în echipă cu ei, de modul în care îşi înţelege şi gestioneză emoţiile, conform psihologului Ioana Vega, de la World Vision.

„Toate aceste componente ţin de inteligenţa emoţională, iar vulnerabilităţile socio-emoţionale determină izolarea şi autoizolarea elevilor, ulterior pierderea oricărui interes faţă de mediul şcolar. De aici şi până la abandonul şcolar nu mai este decât un pas foarte mic. Acesta este motivul pentru care orice program de prevenţie a abandonului şcolar şi mai ales de recuperare a celor care au părăsit timpuriu şcoala trebuie să cuprindă câteva activităţi minime de îmbunătăţire şi de dezvoltare a abilităţilor sociale în scopul facilitării integrării sociale. Prin toate activităţile pe care le realizăm susţinem accesul echitabil la educaţie”, conchide Vega.