Peste 15.000 de credincioşi, la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou

Cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată în Catedrala Patriarhală de către PF Daniel, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Pavlos, Mitropolit de Drama, alături de care au fost membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Peste 15.000 de credincioşi au participat la slujba din Dealul Patriarhiei, iar alte mii au aşteptat să se închine la sfintele moaşte depuse în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

În cuvântul rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Patriarhul României a vorbit despre cinstirea acordată sfinţilor şi depre viaţa Sfântului Dimitrie Basarabov.

"Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov, cinstit în 27 octombrie s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el se retrage într-o peşteră. Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu. În ţara noastră se bucură de o cinstire deosebită Sfântul Dimitrie Basarabov, moaştele sale au fost aşezate, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti", a spus PF Daniel.

Patriarhul a precizat că Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov a făcut multe minuni şi este ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti.

" Ele au fost aşezate în această catedrală mitropolitană de atunci, acum patriarhală şi evlavia poporului s-a înmulţit foarte mult iar sfântul a făcut multe minuni, a făcut minuni în timp de ciumă, a făcut minuni în timp de secetă şi a dăruit sănătate multă oamenilor bolnavi care au venit cu credinţă şi evlavie să cinstească sfintele lui moaşte şi să se roage. Sfântul a fost în scurt timp considerat pe lângă Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir ocrotitor al oraşului Bucureşti şi astăzi e ocrotitor al Bucureştiului, dar şi al întregii Ţări Româneşti cu sfânta mucenică Filofteia de la Argeş. Deci Sfântul Dimitrie cel Nou s-a bucurat de evlavie în această zonă şi la 1950 Patriarhul Iustinian împreună cu sfântul sinod l-a trecut în rândul sfinţilor şi a generalizat cultul unor sfinţi locali, iar ceremoniile acestea privind generalizarea cultului sfinţilor locali din toată patriarhia română au avut loc exact cu 60 de ani în urmă, la 27 octombrie 1955", a mai spus patriarhul.

PF Daniel a arătat Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov a apărat catedrala şi ţara de foarte multe greutăţi, fiind un sfânt puternic.

" În timpul comunismului s-a dorit ca această catedrală să fie dărâmată, în curând să se facă o statuie conducătorului de atunci şi Patriarhia să fie mutată în altă parte, chiar şi la Mănăstirea Văcăreşti, dar Sfântul Dimitrie cu rugăciunile sale a inspirat înţelepciune, s-au închinat românii care au păstorit atunci Preafericitul părinte Iustin, Preafericitul părinte Teoctist, ca această biserică sediul Patriarhiei să rămână aici. În anul dinaintea Revoluţiei din 1989 moaştele sfântului au fost mutate de hramul lui, în 27 octombrie, mai jos la poalele dealului la Biserica Sfântul Nicolae- Vladica pentru că s-a hotărât tocmai ca în ziua respectivă să aibă loc aici o mare adunare naţională, o şedinţă politică şi deci sfântul a fost umilit, dar nu pentru mult timp pentru că în acelaşi an în decembrie a căzut dictatura comunistă, iar acum în palatul în care se aduna marea adunare naţională şi ţineau şedinţele marii adunări naţionale se desfăşoară activităţiale Patriarhiei Române, centru de conferinţe şi administraţie. Pentru moment sunt lucrări de consolidare, de restaurare, dar începând cu anul viitor din nou acest palat va fi în folosinţa Bisericii. Deci iată cum Sfântul Dimitrie Cuviosul ocrotitor al Bucureştilor este un sfânt smerit, dar în acelaşi timp curajos. Este un sfânt rugător şi puternic prin rugăciunile sale înaintea lui Dumnezeu, asemenea Sfintei cuvioase Parascheva de la Iaşi. Deci noi cinstim astăzi un sfânt bine plăcut lui Dumnezeu, un sfânt rugător", a arătat PF Daniel.

Patriarhul a spus că atunci când "cinstim moaştele sfinţilor noi nu cinstim oase, cum greşit spun cei nepregătiţi, neinformaţi şi rău intenţionaţi", ci "noi ne întâlnim cu sfântul ale cărui moaşte se află în faţa noastră".

"Apoi, când cinstim sfintele icoane noi nu cinstim lemnul, ci persoana care este reprezentată. De aceea, credincioşii evlavioşi care au simţul prezenţei harului Duhului Sfânt rugător în sfinţi se bucură, iar cei care nu au credinţă şi evlavie se tulbură când se întâlnesc cu icoanele sfinţilor şi cu moaştele sfinţilor", a mai spus Patriarhul.

De asemenea, PF Daniel a mai precizat că trebuie explicat celor care nu ştiu rostul cinstirii sfinţilor şi al pelerinajului.

"Copiii ştiu mai multe despre sfinţi decât părinţii lor care nu au fost catehizaţi, care nu au urmat ora de religie. De aceea, avem nevoie să unim gândirea teologică şi trăirea duhovnicească a hramurilor, a pelerinajelor", a mai spus Patriarhul.

Totodată, PF Daniel a mai arătat că „pelerinajul este o călătorie la un loc unde s-a arătat în mod deosebit iubirea şi sfinţenia lui Dumnezeu” şi reprezintă şi un moment de recunoştinţă adusă lui Dumnezeu.

"Pelerinajul se face pentru a ne întări în credinţă, din credinţa altora când vedem în pelerinaj oameni mai rugători, mai credincioşi, mai smeriţi învăţăm din evlavia altora. Pelerinajul este şi un moment de recunoştinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primate de la El. Pelerinajul este şi un act de pocăinţă pentru păcate şi pentru cererea iertării păcatelor şi este şi un act de cerere", a mai spus PF Daniel.

Patriarhul României, la finalul Sfintei Liturghii, a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Pavlos pentru sosirea în România şi i-a oferit Ordinul Sfântului Ioan Gură de Aur cu medalie, precum şi o Icoană cu Sfântul Ioan Gură de Aur, în semn de binecuvântare şi preţuire.

De asemenea, mitropolit de Drama a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat activitatea patriarhului Daniel şi a subliniat bunele relaţii dintre România şi Grecia de-a lungul istoriei.

„Activităţile Preafericirii Voastre din cei opt ani de patriarhat sunt echivalente cu optzeci de ani de păstorire. Şi aceasta nu o spunem acum şi aici din dorinţa de a impresiona şi de a vă lăuda. Socotim de trebuinţă să vă mulţumim pentru dragostea cu care ne înconjuraţi pentru încercările de a întări comuniunea dintre Sfânta noastră Mănăstire a Sfântului Pavel şi a Sfintei Mitropolii de Drama cu Sfânta Biserică Ortodoxă din România prin aducerea aici la Bucureşti, cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, a moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur si ale Sfinţilor Ierarhi Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul, acum cu prilejul înscrierii oficiale în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Cuviosului Gheorghe Noul Mărturisitor, a cărui biserică o construiţi aici la Bucureşti", a spus mitropolitul de Drama, care i-a oferit Patriarhului României o cruce pectorală, replică a Sfintei Cruci care conţine cea mai mare parte din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, şi care se păstrează în Mânăstirea Sfântul Pavel din Sfântul Munte Athos, precum şi un engolpion arhieresc.

După slujbă unul dintre pelerini a spus prietenilor cu care a venit, că pentru el pelerinajul însemnă o trăire specială, o eliberare.

"După fiecare pelerinaj, pun punct la ceva şi iau de la capăt cu altceva. Mi-a plăcut ce a zis ieri mitropolitul grec că Biserica este o instituţie dumnezeiască ce nu poate fi învinsă", a spus pelerinul.

Întrebată ce însemnă pentru ea pelerinajul, o femeie a răspuns că reprezintă "întâlnirea cu sfinţii pe care îi cinstim sau cu un sfânt". Câţiva copii ascultă atent, apoi o fetiţă de opt ani spune "pelerinajul este când ne duce doamna la Biserică să ne împărtăşim".

Sărbătorile închinate hramul Catedralei patriarhale din Bucureşti se încheie miercuri, 28 octombrie.

Miercuri, 28 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, la ora 7.00, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala patriarhală, urmată de slujba de Te Deum în deschiderea şedinţei solemne a Sfântului Sinod.