Peste 20 de ONG-uri cer comisarului Viviane Reding reducerea duratei arestării preventive în UE

Semnatarii scrisorii solicită oficialilor europeni să continue acţiunile vizând elaborarea unor standarde UE minimale şi aplicabile în toate statele membre în materie de arestare preventivă şi, dacă se va dovedi necesar, să elaboreze o propunere legislativă în acest domeniu.

În scrisoare este menţionată şi folosirea alternativelor la încarcerare şi scurtarea duratei arestării preventive.

"Arestarea preventivă este justificată atunci când este necesară asigurarea că justiţia va fi înfăptuită, că probele şi martorii sunt protejaţi şi că suspecţii nu se sustrag de la cercetări. Însă, realitatea arată că standardele arestării preventive diferă în foarte mult în ţările UE şi că se încalcă adesea drepturile omului şi alte standarde internaţionale. (...) În decembrie 2011, membrii PE au sprijinit, în proporţie covârşitoare, o rezoluţie asupra detenţiei în UE prin care se cerea o propunere legislativă cu privire la drepturile persoanelor private de libertate astfel încât arestarea preventivă să fie o măsură excepţională, folosită în conformitate cu prezumpţia de nevinovăţie şi dreptul la libertate. Peste 50 de organizaţii neguvernamentale au participat la consultare şi au fost de acord, în proporţie covârşitoare, că noi legi ale UE ar ajuta la abordarea problemelor privind arestarea preventivă în Europa", se arată în scrisoarea transmisă comisarului Viviane Reding.

Demersul este iniţiat de Fair Trials International, organizaţie care militează pentru drepturile persoanelor judecate sau închise în alte ţări decât cea din care provin. Conform studiilor făcute de Fair Trials, la nivelul UE se cheltuie anual peste cinci miliarde de euro cu deţinerea persoanelor acuzate de diverse infracţiuni şi care aşteaptă să fie judecate. Pe întreg teritoriul UE, oamenii sunt ţinuţi în arest preventiv în aşteptarea procesului, de multe ori în condiţii îngrozitoare, cu acces limitat la un avocat.

Fair Trials consideră că statele nu ar trebui să folosească măsura arestării preventive decât în cazuri excepţionale, de exemplu pentru a asigura probe vitale în proces sau pentru a proteja martori cheie. Şi chiar şi atunci când arestarea preventivă este justificată, condiţiile de detenţie trebuie să fie umane.

"Mai sunt însă multe lucruri de făcut: să se reducă perioadele excesive de timp în care oamenii acuzaţi de infracţiuni stau în arest preventiv înainte de a fi condamnaţi pentru vreo faptă şi să se dezvolte recurgerea la măsuri alternative. Aceste aspecte prezintă o importanţă deosebită în cazul minorilor şi al altor suspecţi vulnerabili, pentru că aceştia pot suferi efecte serioase, pe termen lung, de pe urma arestării preventive, chiar şi de scurtă durată", se mai arată în scrisoare.

Semnatarii scrisorii consideră că arestaţilor trebuie să li se asigure minime condiţii, printre care facilităţi pentru a-şi pregăti apărarea, comunicare confidenţială cu avocatul şi o revizuire periodică a detenţiei.

Cele 22 de ONG-uri solicită Comisiei să îşi folosească prerogativele prevăzute în articolul 13 (3) din Legea Statisticii Europene pentru a elabora un proiect privind iniţierea, producerea şi diseminarea datelor referitoare la arestarea preventivă în cadrul programului european de statistică, în vederea evaluării folosirii alternativelor la arestarea preventivă precum şi a duratei acesteia în statele membre precum şi numărul cazurilor în care non-rezidenţilor li s-a permis întoarcerea acasă în aşteptarea procesului penal.

Totodată, ONG-urile cer un angajament privind menţinerea pe agenda viitoarei Comisii a acţiunilor vizând stabilirea unor standarde UE minimale şi aplicabile privind arestarea preventivă şi reanalizarea necesităţii elaborării unei propuneri legislative privitoare la standarde minime comune în materia arestării preventive.

În 2011, Comisia Europeană a făcut o verificare privind detenţia în UE, iar rezultatele au arătat că în statele membre oamenii sunt ţinuţi închişi în aşteptarea procesului luni şi chiar ani de zile (până la patru ani în Spania), că unele state nu au alternative la arestul preventiv şi nici prevederi legale privind perioada maximă de arest preventiv.

Deşi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului interzice detenţia arbitrară, în realitate această măsură considerată excesivă este destul de comună în statele membre UE, se mai arată în documentul citat.

Potrivit Comisiei Europene, 80 la sută dintre arestaţii preventiv din închisorile UE provin din alte ţări şi mulţi dintre ei nici nu ar trebui să fie ţinuţi închişi, ci judecaţi în libertate.

În decembrie 2012 a intrat în vigoare măsura care permite cetăţenilor UE acuzaţi într-un alt stat al Uniunii să se întoarcă în ţara lor şi să aştepte acolo să fie judecaţi. Comisia a estimat că astfel s-ar face economii importante şi că numărul arestaţilor va scădea.

Parlamentul European a cerut de asemenea o reformă în privinţa arestului preventiv în UE.